Automobilul marţian

NASA va trimite în curând un "rover" spaţial, care va continua programul de  explorare a planetei Marte.

NASA va trimite în curând un "rover" spaţial, care va continua programul de  explorare a planetei Marte.

Programul "marţian" al NASA va continua anul viitor prin lansarea "Mars Science Laboratory" (MLS), un aparat deosebit de complex, care va activa cel puţin un an pe suprafaţa planetei vecine. Lansat la bordul unei rachete Skykrane, MSL face parte din clasa vehiculelor "inteligente", care, odată ajuns la ţintă, va beneficia de o mare autonomie de mişcare. Este o soluţie obligatorie, pentru că, în orice situaţie de criză, aparatul nu se poate baza pe coordonarea specialiştilor de pe Pământ. Ţinând cont că orice comunicaţie radio parcurge distanţa Pământ-Marte şi retur în aproximativ 30 de minute, MLS va fi acolo "pe cont propriu" şi va trebui să-şi găsească singur soluţii pentru rezolvarea celor mai multe dintre incidentele posibile. Cu o lungime de trei metri şi o greutate de aproximativ 850 de kilograme, acesta va fi cel mai mare obiect spaţial trimis de om pe Planeta Roşie. Dimensiunile sale sporite creează deja specialiştilor o serie de probleme greu de rezolvat. În cazul MLS, coborârea pe solul marţian nu se va putea face la fel ca până acum, cu ajutorul unor paraşute şi a unui "cocon" format din baloane cu rol de amortizoare. Soluţia avută în vedere va fi, probabil, un modul independent, a cărui coborâre va fi dirijată cu ajutorul unor rachete auxiliare. O altă problemă complicată care va trebui rezolvată este cea a motoarelor ce vor asigura propulsia vehiculului în cursul "expediţiilor" pe care le va avea de efectuat. În acest sens, Doug McCuistion, directorul programului de explorare a planetei Marte, a declarat: "Din cauza greutăţii şi mărimii MLS, motoarele care îi vor propulsa roţile şi braţul robotizat de lucru sunt foarte complexe şi dificil de fabricat. Iar aceasta pune o mare presiune asupra programului nostru de lansare". "Mars Science Laboratory" va fi echipat cu o baterie nucleară, care îi va oferi o autonomie energetică estimată la cel puţin un an. O dată ajuns pe suprafaţa planetei vecine, el va asigura continuarea programului de cercetări geologice aflat deja în derulare. Acestea vor fi completate printr-o serie de teste biologice, care vor încerca să deceleze existenţa unor posibile forme de viaţă. Specialiştii estimează că această misiune va deschide drumul altora, care, într-un viitor nu prea îndepărtat, vor avea ca misiune colectarea unor roci marţiene care vor fi aduse pe Pământ.  

DIFICULTĂŢI. În afara celor de natură tehnică, programul MLS va avea de înfruntat şi o serie de necazuri ceva mai pământeşti, de natură financiară. Bugetul iniţial al misiunii, cifrat la 1,6 miliarde de dolari, a fost deja depăşit şi a ajuns, în acest moment, la peste 1,9 miliarde. Pe fondul actualei crize economice, reprezentanţii oficiali ai NASA declară că, în acest moment, nu cunosc cu precizie valoarea suplimentară a fondurilor necesare pentru finalizarea acestui ambiţios obiectiv spaţial. Ei spun însă că vor cere sprijinul Congresului american. În acelaşi timp sunt decişi să obţină alte fonduri şi prin redistribuirea propriilor resurse financiare, provenite din celelalte misiuni ale Agenţiei spaţiale americane. Dar, indiferent de unde vor veni banii, specialiştii americani trebuie să se grăbească. Misiunile spaţiale către Marte nu pot fi lansate decât atunci când se întrunesc condiţiile astronomice ale unei "ferestre de oportunitate". Este vorba despre un tip specific de aliniere a celor două planete. Iar aceste condiţii nu se produc decât o dată la doi ani. Lansarea la termen a MLS este posibilă în intervalul 15 septembrie-4 octombrie 2009, caz în care suprafaţa marţiană va putea fi atinsă între 10 iulie şi 4 octombrie 2010. În cazul unei întârzieri, următoarea lansare va putea fi efectuată abia în anul 2011.