x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Tech Ştiinţă Broasca fără plămâni

Broasca fără plămâni

de Adela Cristina Teodorescu    |    17 Apr 2008   •   00:00

O echipă multinaţională de cercetători  a descoperit, în jungla indoneziană Borneo, un amfibian care respiră fără ajutorul plămînilor, relatează Live Science.

O echipă multinaţională de cercetători  a descoperit, în jungla indoneziană Borneo, un amfibian care respiră fără ajutorul plămînilor, relatează Live Science. Potrivit oamenilor de ştiinţă, care au efectuat disecţia animalului în timpul expediţiei în Indonezia, amfibianul – denumit Barbourula Kalimantanensis – pare a-şi lua oxigenul atît de necesar direct prin porii pielii. Deşi specia a fost descoperită acum mai bine de 30 de ani, din cauza numărului redus de specimene cercetătorii nu au îndrăznit să disece singurul exemplar găsit în acele vremuri. “Nimeni nu s-a gîndit să îl deschidă (pe amfibian – n.r) – nu exista un motiv serios pentru a crede că ar putea să nu aibă plămîni”, a spus cercetătorul David Bickford, biolog la Universitatea Naţională din Singapore. Potrivit expertului, nimeni nu a dorit să disece un specimen unic.

 

Expediţia în jungla Borneo a fost organizată tocmai pentru a reîntîlni Barbourula Kalimantanensis, echipa oamenilor de ştiinţă completînd astfel numărul celor care au efectuat, de-a lungul a trei decenii, nenumărate cercetări pentru a afla mai multe detalii despre acest animal, neavînd însă nici cea mai mică idee despre lipsa plămînilor din organismul său. “Au fost 30 de ani de căutări intermitente ale broaştei Barbourula Kalimantanensis pînă să reuşim să adunăm o echipă pentru a cerceta ultimele zone unde se poate găsi într-adevăr acest animal”, a spus Bickford. Amfibianul, a cărui lungime a corpului nu depăşeşte cinci centimetri, este foarte rapid, astfel că a constituit o adevărată provocare pentru cercetătorii care au explorat mediul izolat în care trăieşte amfibianul, în apele rîurilor din pădurile tropicale din Kalimantan, Borneo. “Am fost o echipă formată din 11 oameni, care căutam aceste broaşte, şi ne-a luat aproximativ două săptămîni pînă am găsit una singură.”

 

Pe lîngă faptul că amfibianul nu are plămîni, oamenii de ştiinţă au descoperit şi alte caracteristici, cel puţin la fel de ciudate, ale organismului acestui animal. Conform concluziilor studiului efectuat de aceştia, organele interne ale broaştei s-au dezvoltat astfel încît să poată acoperi spaţiul în care ar fi trebuit să se afle plămînii, în locul acestora aflîndu-se celelate organe vitale – splina, stomacul şi ficatul. “La început nu am crezut că nu poate avea plămîni, dar apoi am reuşit să strîngem suficient de multe detalii care indicau acest lucru şi am fost complet uluit. Interesant este faptul că am descoperit, în locul în care ar fi trebuit să se afle plămînii, un cartilaj neobişnuit, pe care încă îl investigăm”, a explicat biologul David Bickford. Oamenii de ştiinţă susţin că lipsa organului care ajută majoritatea animalelor să respire ar putea fi o modalitate de adaptare la mediul rece al rîurilor cu ape repezi în care trăiesc aceşti amfibieni, deoarece aici există foarte mult oxigen. În plus, broaştele preferă să se scufunde în apă decît să plutească la suprafaţa ei, astfel că lipsa plămînilor, care le-ar ţine la suprafaţă datorită volumului de aer din interiorul lor, pare a fi o necesitate. De altfel, ceea ce au descoperit oamenii de ştiinţă este faptul că lipsa plămînilor a dus la aplatizarea corpului amfibienilor, acest lucru determinînd întinderea suprafeţei pielii, pe care aceştia o folosesc pentru a respira.

În cadrul expediţiei din Borneo cercetătorii au avut de-a face cu obstacole. De exemplu, ei au trebuit să suporte temperaturile scăzute ale apei. “A trebuit să mă opresc după numai 45 de minute de mers cu tubul de oxigen în gură prin apă, deoarece tremuram fără să mă pot controla, aveam buzele vinete şi respiraţia îmi era mult prea agitată. Mă aflam lîngă Ecuator şi aveam hipotermie”, a povestit unul dintre cercetători, adăugînd că, în ciuda dificultăţilor, munca desfăşurată pe teren oferă întotdeauna satisfacţii.

 

Şi veveriţele se nasc privilegiate

Un studiu efectuat de Universitatea din Alberta arată că şi veveriţele se pot naşte privilegiate sau, cum ar spune o vorbă din popor, “cu linguriţa de argint în gură”, scrie Science Daily. Oamenii de ştiinţă au demonstrat că, dacă există factori precum temperaturile de primăvară sau accesul mai uşor la hrană în timpul dintre naştere şi înţărcare, aceştia se reflectă în condiţia fizică şi în longevitatea veveriţelor roşii. Cercetătorii au descoperit că puii femele născuţi în condiţii fericite, cu multă hrană, primăveri mai calde şi în zone cu populaţie umană redusă, au şi mai multe progenituri în urma reproducerii.

 

Un linx se plimbă din Elveţia în Italia

Un exemplar rar de linx a fost descoperit în Alpii Italieni, informează BBC. Autorităţile afirmă că animalul nu reprezintă un pericol pentru locuitorii zonei de nord a Italiei. Linxul, căruia i-a fost ataşată o zgardă cu un dispozitiv de monitorizare, face parte din cele 100 de exemplare care se mai găsesc în Elveţia, în două regiuni principale: nord-vestul Alpilor şi Munţii Jura. Lincşii au dispărut din regiune la începutul secolului al XX-lea, din cauza vînătorilor şi a fermierilor, şi au fost reintroduşi în Elveţia în anii ’70.

 

Cai-de-mare rari în apele Tamisei

Cercetătorii au descoperit numeroase colonii de cai-de-mare rari care trăiesc în apele Tamisei, relatează BBC News. Conform specialiştilor de la Grădina Zoologică din Londra, speciile au fost observate în ultimele 18 luni în Dagenham, în estul Londrei, şi în Southend, Essex. Această descoperire a coincis cu intrarea în vigoare a noilor legi care le oferă acestor animale protecţia necesară. Caii-de-mare Hippocampus Hippocampus pot fi văzuţi, în general, în apele noroioase, puţin adînci, în estuare sau în zonele cu iarbă-de-mare, astfel că, potrivit spuselor oamenilor de ştiinţă, prezenţa lor în Tamisa demonstrează o calitate îmbunătăţită a apei.

 

Prezervative “tropicale”

Guvernul brazilian a decis să susţină confecţionarea prezervativelor din cauciuc provenit de la copacii din pădurile amazoniene, relatează BBC. Noua fabrică, numită Natex, se află în nord-vestul Braziliei, în regiunea Acre, şi va produce 100 de milioane de prezervative pe an. Potrivit autorităţilor braziliene, această activitate nu numai că va fi o sursă de venit pentru locuitorii zonei, dar va utiliza un produs disponibil foarte uşor ce poate fi obţinut fără a distruge suprafeţe din pădurea tropicală. Deschiderea acestei fabrici face disponibile 150 de locuri de muncă în oraşul Xapuri, care are o populaţie de 15.000 de locuitori.

 

Fluturele asiatic în  Marea Britanie

Oamenii de ştiinţă au descoperit o nouă specie de fluturi în Marea Britanie, informează Times Online. Fluturele Prays Peregrina a fost văzut în 17 zone din Marea Britanie. Experţii susţin că originea lui se află, cel mai probabil, în Asia, deoarece aici există o specie de insecte asemănătoare, care trăieşte în Nepal şi în nordul Indiei.

 

Organe de mamut perfect conservate

Oamenii de ştiinţă ruşi au reuşit să fotografieze interiorul unui animal preistoric. Cu ajutorul unei aparaturi performante, o echipă de specialişti de la Institutul Zoologic din cadrul Academiei ruse a obţinut imagini detaliate ale micuţei Liuba, un mamut conservat, descoperit anul trecut în partea rusească a Oceanului Arctic. “Organele interne ale Liubei au fost perfect conservate – inima se poate vedea clar cu toate ventriculele şi atriumul. La fel şi ficatul şi venele”, spune Alexei Tikonov, directorul adjunct al Institutului Zoologic. Micuţul mamut în vîrstă de numai 3 sau 4 luni a murit în urmă cu aproximativ 37.000 de ani.

×
Subiecte în articol: natura stiinta descoperit