"O astfel de reacţie se produce atunci când dioxidul de uraniu folosit drept combustibil începe să se topească. Temperatura de topire a dioxidului de uraniu este de 2.865 de grade Celsius", conform lui Martin Bertadono, specialist în fizica nucleară de la Purdue University, citat de Agerpres.
În condiţii normale, barele din dioxid de uraniu sunt menţinute la o temperatură inferioară punctului de topire. Căldura emisă de acestea este absorbită de apa în care sunt scufundate. Această apă este pompată continuu prin reactor pentru a nu se evapora. Dacă apa nu este pompată suficient de rapid, se încălzeşte prea mult, fierbe şi se evaporă.
"Pe măsură ce apa fierbe, nivelul ei în reactor scade. În cazul în care nivelul apei este suficient de scăzut pentru a nu mai acoperi în întregime barele de dioxid de uraniu, acestea încep să se încălzească şi după o perioadă intră în faza de topire', mai explică Martin Bertadono. 'Dacă întreaga apă din reactor se evaporă, acesta intră în stadiul de topire", adaugă el.
Prin procesul de inundare a reactoarelor nucleare de la Fukushima cu apă de mare, tehnicienii niponi au împiedicat un proces de topire completă, însă o topire parţială a barelor de dioxid de uraniu ale reactorului nu a putut fi împiedicată.
"Atunci când combustibilul nuclear se topeşte, produşii de fisiune nucleară sunt eliberaţi în vasul de presiune al reactorului şi apoi în incinta în care se află acesta, în cazul în care există scurgeri din vasul de presiune", conform lui Taiwo Temipote, cercetător la Argonne National Laboratory. Din fericire, această incintă în care se află vasul de presiune este concepută pentru a nu permite împrăştierea radiaţiilor.
Citește pe Antena3.ro