x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Tech Ştiinţă Copiii şi dinozaurul

Copiii şi dinozaurul

de Adela Cristina Teodorescu    |    06 Mar 2008   •   00:00

După ce au căutat în curtea Muzeului de Istorie Naturală din Sibiu “o comoară” formată din 50 de oase din plastic şi spumă poliuretanică, realizate după modelul unui schelet de Tyranosaurus Rex, aproximativ 200 de elevi de la 11 şcoli din judeţ au venit la Bucureşti pentru a reconstitui giganticul animal.

După ce au căutat în curtea Muzeului de Istorie Naturală din Sibiu “o comoară” formată din 50 de oase din plastic şi spumă poliuretanică, realizate după modelul unui schelet de Tyranosaurus Rex, aproximativ 200 de elevi de la 11 şcoli din judeţ au venit la Bucureşti pentru a reconstitui giganticul animal. Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa” din Bucureşti a găzduit săptămâna trecută un concurs educativ, în care copiii din Sibiu au avut dificila misiune de reconstituire a scheletului unui Tyranosaurus Rex, înalt de peste patru metri. Micii paleontologi au avut ocazia de a vizita o frumoasă expoziţie, la Antipa, intitulată “Dinozaurii din Argentina, Uriaşii Patagoniei”. Aici au învăţat despre misterele lumii dispărute de mii de ani.

Concursul prin care copiii sunt iniţiaţi în tainele paleontologiei se desfăşoară şi în Piteşti, Constanţa şi Galaţi. Coordonaţi de profesori, micuţii sunt învăţaţi cum să caute fosile, cum să le dezgroape, cum să le toaleteze şi apoi cum să reconstituie dinozauri. La sfârşitul competiţiei, şcolile participante sunt recompensate cu câte o enciclopedie.

 

 

MAZĂRE DECODATĂ

Oamenii de ştiinţă au reuşit să descifreze genomul bobului de mazăre, scrie Times Online. Dacă în urmă cu 150 de ani părintele geneticii, Gregor Mendel, folosea această plantă pentru a pune bazele studiilor legilor eredităţii, în zilele noastre, cercetătorii francezi au reuşit să dezvolte cea mai detaliată colecţie a mutaţiilor genetice ale mazării, Pisum Sativum. Conform specialiştilor, descoperirea va fi de folos celor care încearcă să producă mai multe soiuri de mazăre prin diferite metode care ţin de ingineria genetică. “Sperăm să împlinim aşteptările celor care folosesc mazărea ca model de studiu”, a spus coautorul studiului, Abdelhafid Bendahmane, de la Institutul Naţional Francez de Cercetare în Agricultură.

 

PROTECŢIE PENTRU ŞOBOLANI

Legea britanică va impune extraprotecţie pentru şobolanul de apă începând cu 6 aprilie, scrie ziarul The Telegraph. Persoanele care rănesc sau omoară un astfel de rozător vor fi pasibile de o amendă de 5.000 de lire sau vor primi şase luni de închisoare. De asemenea, va fi lansat şi un ghid pentru a-i atenţiona pe cei care pot distruge accidental habitatul şobolanilor de apă. “Şobolanii de apă au dispărut din multe zone din Anglia, astfel că această lege sigur va fi de mare ajutor”, a spus Stephanie Hilborne, director executiv al Wildlife Trusts. Pe lângă aceste rozătoare, legea va avea în vedere şi protecţia melcilor de pădure, rechinilor Squatina californica şi a două specii de cai-de-mare.

 

ŢESTOASE AMENINŢATE DE BUŞTENI

Oamenii de ştiinţă au descoperit că defrişările în exces din pădurile ecuatoriale dăunează grav faunei marine din Gabon, Africa, scrie revista Nature. Conform specialiştilor, buştenii căzuţi în timpul transportului devin obstacole periculoase pentru broaştele ţestoase, aflate deja pe cale de dispariţie, împiedicându-le să îşi formeze cuiburile, deoarece se împotmolesc încercând să treacă peste ei. Aceşti buşteni blochează şi accesul broaştelor ţestoase către apă. Specialiştii recomandă adunarea buştenilor cu grijă pentru a nu se distruge unul din puţinele habitate ale acestor ţestoase.

 

ŞOARECI VINDECAŢI DE DIABET

Oamenii de ştiinţă au reuşit să vindece şoareci bolnavi de diabet de gradul 1 în urma administrării unui amestec de patru substanţe, scrie BBC. Echipa de cercetători de la Universitatea Harvard efectuase, anterior, un studiu în care reuşise, cu numai trei medicamente, să oprească distrugerea celulelor responsabile cu producerea insulinei. În urma cercetătirlor de recente, oamenii de ştiinţă au adăugat o a patra substanţă, numită alfa 1 anti-tripsină, care a făcut posibilă şi regenerearea celulelor care produc insulină.

 

Invitaţie – Eveniment

ZOOM te invită joi, 6 martie, la orele 17:00, la Salonul de carte şi presă scrisă, la Muzeul Naţional de Istorie, unde conferenţiar dr. Ovidiu Bozgan, de la Facultatea de Istorie, a Universităţii Bucureşti, va ţine un discurs despre Napoleon I. Săptămâna aceasta, ZOOM îţi propune un regal despre “Împăratul Francezilor”, cu articole speciale despre viaţa “Micului Caporal” şi DVD-ul marca Discovery Channel, din seria “Mari cuceritori”, dedicat vieţii şi activităţii marelui om politic originar din insula Corsica.

×
Subiecte în articol: natura