Oameni de stiinta din intreaga lume se vor intalni in Noua Zeelanda saptamana viitoare pentru a discuta pe marginea propunerii de a studia cutremurele "tacute" prin forarea submarina.
Cutremurele "tacute", cunoscute si drept evenimente de alunecare lenta, se manifesta in zonele de falie unde se intalnesc una sau mai multe placi tectonice, generand zone de subductie. Aceste cutremure sunt mai lente decat cele obisnuite, producandu-se in interval de timp de ordinul saptamanilor si al lunilor, si nu in interval de ordinul secundelor. Astfel de cutremure sunt rareori simtite la suprafata.
Aproximativ 70 de oameni de stiinta din 10 tari se vor intalni in orasul Gisborne, aflat in apropierea unei falii tectonice majore si unde au fost depistate cutremure "tacute" in 2002, anunta Xinhua, citata de Agerpres.
Evenimentele tectonice de alunecare lenta din zonele de convergenta a placilor tectonice au fost descoperite pentru prima oara cu ajutorul tehnologiei moderne in urma cu 15 ani, in Canada, iar de atunci au fost observate in peste 12 locatii de pe glob, inclusiv patru zone din jurul Noii Zeelande, conform unui purtator de cuvant al Institutului neo-zeelandez de Stiinte Geologice si Nucleare (GNS Science).
Aproximativ 8 episoade de alunecare lenta s-au produs in zona de falie de sub Gisborne, incepand din 2002, la un interval de timp de aproape 2 ani unul de celalalt. Oamenii de stiinta au propus numeroase teorii pentru a explica acest fenomen, insa testarea acestora este greu de realizat, tinand cont de faptul ca aceste fenomene geologice se produc la mai multi kilometri sub pamant.
"Cea mai buna metoda de a intelege cauzele care produc aceste fenomene este sa foram si sa extragem mostre din zonele de falie in care se stie ca au loc si sa monitorizam o gama larga de proprietati fizico-chimice ale zonelor de falie", explica Laura Wallace, cercetator in cadrul GNS Science.
Zona de coasta a orasului Gisborne ofera cele mai bune conditii pentru studiul acestor fenomene pentru ca acestea se produc la o adancime de doar 5 - 15 kilometri sub platoul marin, fiind mai usor de forat. De obicei, aceste cutremure se produc la adancimi de 30 - 40 de kilometri.