Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Rosiile romanesti au ajuns sa fie un standard al calitatii in momentul in care pe piata autohtona au inceput sa apara si rosii produse in strainatate, care, desi aratau mai bine, aveau un gust mult mai sarac.
In alte parti ale lumii, rosiile sunt privite ca un aliment complet insipid. O vreme s-a crezut ca motivul este culegerea lor prea de devreme sau refrigerarea acestora pentru a suporta transportul pe distante lungi.
Cercetatorii americani, insa, au descoperit ca de vina este si o gena care a facut ca rosiile sa aiba o culoare mai stralucitoare si uniforma.
Intr-un articol publicat in revista Science, cercetatorii scriu ca tocmai aceasta gena a dus la dezactivarea altor gene, tocmai cele responsabile cu gustul dulce al rosiilor.
"Aceasta mutatie a fost introdusa in aproape toate soiurile moderne de rosii. Incercand sa faca rosiile mai frumoase, le-au facut mai putin gustoase", a declarat Harry Klee, specialist in cercetarea rosiilor de la Universitatea din Florida.
Crescatorii de rosii au descoperit o varietate de culoare intensa, uniforma, in urma cu 70 de ani. Rosiile "traditionale" aveau o culoare mai palida, iar in jurul cotorului prezentau cercuri de culoare verde, galbena sau alba. Potentialul comercial al soiului mai colorat era mare, deoarece consumatorilor le plac produsele de culoare uniforma, astfel incat noul sortiment a devenit cel dominant.
Ca rosiile ar putea fi si altfel a descoperit-o biochimista specializata in plante Ann Powell, in urma cu 10 ani, in timp ce facea niste experimente cu iarba la Universitatea California.
Doctorul Powell, pricipala autoare a studiului publicat in revista Science spune ca rosiile sunt in lumea botanistilor ca soarecii de laborator. Cand genele ierbii au fost inserate in cele ale rosiei, acestea au capatat o culoare verde inchis, inainte de a se coace, spre deosebire de verdele deschis al rosiilor moderne.
"Acest lucru m-a pus pe ganduri. De ce sunt fructele verzi, in primul rand", a povestit doctorul Powell. Verdele, inainte de coacere, este rezultatul cloroplastelor, "fabricile" in care are loc fotosinteza. Unul dintre rezultatele fotosintezei este zaharul, pe care fructul il foloseste pentru a se hrani.
Ce a mirat-o pe Ann Powel a fost ca frunzele rosiilor, de unde venea hrana pentru fruct, nu aveau aceeasi culoare inchisa de verde.
Cu un an in urma, Ann Powel, cu ajutorul doctorului James Giovannoni, de la Serviciul de Cercetare in Agricultura al SUA au inceput sa investigheze problema. Acestia au determinat ca genele provenite de la iarba inlocuisera gena care da culoarea rosie, uniforma fructului, dar nu si pe cele din frunze.
Motivul pentru care rosiile aveau culoarea verde deschis era acela ca aveau mutatia genetica ce permite coacerea si obtinerea unei culori uniforme. Mutatia asigura trecerea uniforma de la verde la rosu, dar dezactiva gena care asigura coacerea.
Printre ele si genele care permit fructelor sa produca la randul lor zahar, nu doar sa primeasca zaharul de la frunze.
Pentru a-si testa descoperirea, cercetatorii au dezactivat genele care asigura culoarea univorma, lasand calea libera celor care asigura coacerea. Fructul a crescut initial avand culoarea verde inchis, dupa care a devenit rosi, avand cu 20% mai mult zahar decat rosiile obisnuite si intre 20 si 30% mai multe carotenoizi.
Totusi, gustul noilor rosii nu a putut fi incercat, deoarece legea americana nu permite consumul produselor experimentale.
Doctorul Powell spune, insa, ca nu va fi necesar ca rosiile remodificate genetic sa fie comercializate. Ar fi suficient sa fie cultivate la scara larga soiurile salbatice care inca mai exista.
