Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O echipă de cercetare condusă de Leslie Vosshall, profesor la Universitatea Rockefeller și șeful laboratorului de neurogenetică și comportament, a încercat să identifice de ce anumiți oameni par să atragă mai mulți țânțari decât alții. Rezultatele cercetării au fost publicate în revista Cell pe 18 octombrie.
Potrivit CNN, pe parcursul a trei ani, cercetătorii au cerut unui grup de 64 de voluntari să poarte ciorapi de nailon pe brațe timp de șase ore pe zi, timp de mai multe zile. Maria Elena De Obaldia, prima autoare a studiului, a construit un „test olfactometru cu două variante” - o cameră din sticlă acrilică în care cercetătorii au pus doi dintre ciorapi. Echipa de studiu a eliberat apoi țânțarii în cameră și a observat care ciorapi a atras mai multe insecte.
Acest test a permis cercetătorilor să separe participanții la studiu în „magneți pentru țânțari”, ai căror ciorapi atrag o mulțime de țânțari și „atracție scăzută”, pentru persoanele care nu păreau la fel de ademenitoare pentru insecte. Oamenii de știință au examinat pielea magneților de țânțari și au descoperit 50 de compuși moleculari care erau mai mari la acești participanți decât la ceilalți.
„Nu aveam idei preconcepute despre ceea ce vom găsi”, a declarat Vosshall, care este și director științific al Institutului Medical Howard Hughes, pentru CNN. Dar se observă clar diferențele: persoanele care atrăgeau țânțarii aveau rate mult mai mari de acid carboxilic pe piele decât ceilalți.
Acizii carboxilici se găsesc în sebum, substanța uleioasă care creează o barieră și ne ajută să ne menținem pielea hidratată.
Mirosul din secrețiile pielii joacă un rol
Un participant, identificat ca Subiectul 33, a fost cireașa de pe tort pentru țânțari: ciorapii subiectului au fost de 100 de ori mai atractivi pentru țânțari decât toți ceilalți.
Când vine vorba de Aedes aegypti, țânțarii de sex feminin preferă să folosească sângele uman pentru a-și alimenta producția de ouă, căutând permanent oameni pe care să-i înțepe. Și acești mini prădători folosesc o varietate de mecanisme pentru a identifica și alege oamenii pe care îi mușcă, a spus Vosshall.
Acizii carboxilici sunt doar o piesă a puzzle-ului în explicarea modului în care insectele enervante și-ar putea alege ținta. Căldura corpului și dioxidul de carbon pe care îl eliberăm atunci când respirăm atrag, de asemenea, țânțarii.
Oamenii de știință încă nu știu de ce acizii carboxilici par să atragă atât de puternic țânțarii, a spus Vosshall. Dar următorul pas ar putea fi explorarea efectelor reducerii acizilor carboxilici asupra pielii.
„Nu puteți îndepărta complet substanțele hidratante naturale de pe piele, asta ar fi rău pentru sănătatea pielii”, a spus ea. Cu toate acestea, Vosshall a spus că produsele dermatologice ar putea fi capabile să minimizeze nivelurile de acid carboxilic și să reducă înțepăturile de țânțari.
„Fiecare mușcătură a acestor țânțari pune oamenii în pericol. Țânțarii Aedes aegypti sunt vectori pentru dengue, febră galbenă și Zika. Acei oameni care sunt magneți ar putea fi infectați cu viruși.”
Cum au evoluat țânțarii pentru a vâna dupa miros?
Matthew DeGennaro, profesor asociat la Universitatea Internațională din Florida, specializat în neurogenetica țânțarilor, a declarat pentru CNN că rezultatele studiului răspund la întrebările de lungă durată cu privire la factorii specifici care îi fac pe țânțari să iubească unii oameni mai mult decât pe alții.
„Acest studiu arată în mod clar că acești acizi sunt importanți”, a spus el. „Acum, modul în care țânțarii percep acești acizi carboxilici este interesant, deoarece aceste substanțe chimice sunt foarte greu de depistat, deci sunt greu de mirosit la distanță.
„S-ar putea ca aceste substanțe chimice să fie modificate de, să spunem, microbiomul pielii și să provoace un anumit tip de miros. Sau s-ar putea ca alți factori din mediu să descompună puțin aceste substanțe chimice, astfel încât țânțarii să le detecteze imediat.”
