Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un nou studiu al cercetătorilor de la Laboratorul de Dezvoltare și Învățare Socială al Universității din Boston arată că micuții care provin din medii socioeconomice diferite iau decizii diferite atunci când sunt plasați în aceeași situație riscantă.
În timp ce psihologii au teoretizat că averea și statutul social al părinților pot influența preferințele de risc ale copiilor lor, acest studiu oferă primele dovezi experimentale care susțin această presupunere, spune Peter Blake, coautor al studiului și profesor asociat de psihologie al Colegiului de Arte și Științe.
Descoperirile au fost publicate săptămâna aceasta în jurnalul Proceedings of the Royal Society B.
„Sper că acest studiu, precum și alte studii viitoare ale laboratorului nostru și ale altor cercetători, vor schimba perspectivele”, spune Blake. Cercetarea oferă dovezi că deciziile riscante în copilărie nu reflectă întotdeauna o judecată slabă sau o lipsă de autocontrol.
Copiii pot alege în mod rațional riscul, atunci când pentru ei are sens să o facă.
Blake spune că speră că părinții, profesorii și alții care văd un copil făcând alegeri riscante se vor opri și vor considera că astfel de decizii ar putea avea sens, având în vedere circumstanțele copilului.
Premisa din spatele cercetării lui Blake este cunoscută sub numele de teoria sensibilității la riscul de dezvoltare.
Teoria propune ca organismele în curs de dezvoltare să învețe să utilizeze diferite strategii de risc bazate pe disponibilitatea resurselor și amploarea nevoilor lor.
Citește pe Antena3.ro
O vulpe bine hrănită, de exemplu, este puțin probabil să riște să intre pe un teritoriu periculos pentru o masă copioasă, atunci când o cantitate mică de hrană este disponibilă cu ușurință. O vulpe înfometată, totuși, este mai probabil să își asume șansele pentru o cină copioasă.
Pentru a testa aplicarea teoriei la oameni, Blake și partenerul său, Teresa Harvey, au gândit un experiment pentru a vedea dacă preferințele de risc ale copiilor ar varia în funcție de statutul lor socioeconomic și de importanța recompenselor oferite.
Zeci de copii cu vârste cuprinse între 4 și 10 ani au participat la studiu, care a fost efectuat în mai multe locuri din Boston, inclusiv Muzeul Științei. Fiecare copil a avut posibilitatea de a alege să accepte un anumit număr fix de autocolante sau să învârtă o roată pentru o șansă de 50/50 de a obține și mai multe autocolante – sau nimic.
După câteva runde de antrenament ușoare care i-au ajutat pe participanți să înțeleagă jocul, copiilor li s-au oferit alegeri mai dificile, inclusiv o opțiune de recompensă mare (păstrați patru autocolante sau rotiți pentru a avea șansa de a obține opt autocolante sau niciunul) și o opțiune de recompensă mică (păstrați două autocolante sau rotiți pentru a avea șansa de a obține patru autocolante sau niciunul).
În timp ce copiii au participat la experiment, părinții lor au completat formulare demografice care includeau întrebări despre nivelul de educație și venitul părinților.
Când cercetătorii și-au analizat datele, ei au descoperit că cei care provin din familii cu statut socio-economic mai scăzut aveau mai multe șanse să-și asume un risc și să învârte roata în procesul cu recompense mari decât copiii din familii cu statut mai înalt. Statutul socioeconomic nu a făcut nicio diferență semnificativă în procesul cu recompense mici.
„Copiii cu statut socioeconomic mai scăzut au urmat modelul prezis de teorie”, spune Blake. „S-au comportat ca vulpea flămândă. Era mai probabil să-și asume riscul de a obține o recompensă mai mare, iar când a venit vorba de o recompensă cu valoare mai mică, au ales o anumită opțiune, astfel încât să obțină ceva.”
De asemenea, studiul a arătat că băieții au mai multe șanse decât fetele să ia decizii riscante, dar diferențele de gen nu au afectat modelele socioeconomice de care erau interesați cercetătorii. Studiul nu a arătat diferențe bazate pe vârstă în preferințele de risc.
