Din bogăţiile Saharei

O echipă de paleontologi, condusă de Paul Sereno, profesor la Universitatea din Chicago, a descoperit, încă din 2000, pe malurile unui fost lac din nordul Nigerului, un cimitir arhaic.

O echipă de paleontologi, condusă de Paul Sereno, profesor la Universitatea din Chicago, a descoperit, încă din 2000, pe malurile unui fost lac din nordul Nigerului, un cimitir arhaic. Un fapt neobişnuit la acest sit este că de atunci s-au desoperit 200 de morminte din două culturi total diferite care se întindeau pe o perioadă de 5000 de ani. Această descoperire oferă indicii despre ritualurile de înmormîntare ale acestor două triburi din holocenul extrem, despre stilul lor de viaţă într-o perioadă în care Sahara se transforma dintr-un loc plin de verdeaţă într-un vast deşert, scrie National Geogra­phic. Una dintre cele mai uimitoare descoperiri, numită de cercetători "îmbrăţişarea epocii de piatră", este cea a unei mame cu doi copii, înmormîntaţi, ţinîndu-se de mînă, cu braţele întinse unii spre alţii. Urmele de polen descoperite în nisip sugerează că aceştia au fost înmormîntaţi pe un pat de flori, iar scheletele nu prezintă urme de lovituri. Testele efectuate de specialişti au dezvăluit că vîrstele celor doi copii erau de 5, respectiv 8 ani. Alături de corpuri erau îngropate vîrfuri de harpoane, obiecte din piatră şi decoraţiuni pentru coliere. De mare interes pentru cercetători sînt şi o mandibulă care poartă încă toţi dinţii şi scheletul intact al unei mîini. Pe lîngă cimitirul plin de surprize, paleontologii au descoperit şi o serie de fosile de dinozauri şi de crocodili de mărimi impresionante. Situl arheologic, numit Gobero, are aproximativ 10.000 de ani vechime şi se află în regiunea Tenere a deşertului Sahara. Prin­tre comorile paleontologice descoperite aici se numără Sarcosuchus imperator, cel mai mare crocodil care a trăit pe Terra acum aproximativ 110 mili­oane de ani şi Nigersaurus, un dinozaur erbivor din cretacic, care avea un număr de 500 de dinţi pe mandibulă.

Craniile a doi bărbaţi, din două triburi diferite, au fost des­coperite în situl Gobero din Sahara. Primul craniu aparţine unui bărbat de acum 9500 de ani, iar al doilea are o vechime de 5800 de ani


LUMEA DE DINCOLO
Arheologii mexicani au descope­rit în peşterile subterane din Peninsula Yucatan ruinele a 11 temple sa­cre şi rămăşiţele unor sacrificii uma­ne, informează Reuters, citată de Yahoo News. "Aceste peşteri şi tune­le sacre erau temple naturale sau anexe la templele de la supra­fa­ţă", a declarat arheologul-şef Guillermo de Anda. Cercetătorii sînt de părere că aceste complexe de peş­teri, inclusiv un drum subteran cu o lungime de aproximativ 100 de metri, erau trecerea spre mitica lume de dincolo, numită Xibalba. Conform scrierilor maiaşe, sufletul era condus prin această trecere de un cîine legendar.


CORĂBIILE COROANEI
Reîncep cercetările pentru descoperirea celor două nave ale exploratorului britanic Sir John Franklin, relatează Associated Press, citată de Yahoo News. Franklin şi echipajul său, format din 128 de oameni au dispărut fără urmă în jurul anilor 1845-1848, în timpul unei expediţii către Strîmtoarea Nord-vestică. După 160 de ani de la dispariţie reîncep căutările navelor, unele dintre cele mai căutate comori ale arheologiei marine. Cercetătorii cred că acestea şi-au găsit sfîrşitul într-o carceră de gheaţă din apropierea Insulei Regele William, unde au fost abandonate de echipaj.


VENERAREA STRĂMOŞILOR
În timpul săpăturilor de la Yiftah’del din Israel s-au descoperit trei cranii vechi de 9000 de ani, anunţă Newspost Online. Conform experţilor de la Autoritatea Antichităţilor din  Israel, aşezarea craniilor confirmă venerarea strămoşilor, care era practicată în acele vremuri prin păstrarea craniilor în casă, la loc de cinste. Obiceiuri asemănătoare au fost identificate şi în Siria, Turcia şi Iordania. Craniile descoperite erau sculptate, artiştii reconstruind toate trăsăturile faciale ale decedatului. Se pare că mormintele erau săpate sub case, ca după un timp rudele să poată recupera craniul decedatului.

PĂGÎNII DIN ZIPPORI
Rămăşiţele unui templu păgîn da­tînd din secolul al II-lea d.Hr. au fost descoperite în Zippori, Israel, infor­mea­ză National Geographic News. Fundaţia templului se află sub ruinele unei biserici creştine construită deasupra în perioada bizantină şi repre­zintă prima dovadă importantă a unei aşezări păgîne în oraş. Arheologii spun că Zippori era un centru multicultural, unde zeci de mii de păgîni şi creştini trăiau şi se rugau la zeii lor.

ISTORIE TURCEASCĂ  
Săpăturile efectuate pentru cons­truirea unui tunel subacvatic prin strîm­toarea Bosfor scot la iveală istoria de mii de ani a Istanbulului. Ultimele des­coperiri sînt patru morminte preisto­rice ale căror rămăşiţe ar putea fi mai vechi de 8000 de ani. "Aceste mor­min­te dezvăluie faptul că Istanbulul a fost una dintre cele mai timpurii aşe­zări omeneşti din epoca de piatră, cînd oamenii migrau din Anatolia spre Europa. Arată de asemenea că Marea Marmara nu era altceva decît un mic lac în vremurile antice", a declarat Meh­­met Özdogan, profesor de preistorie la Universitatea din Istanbul. Pînă acum au mai fost descoperite 150 de schelete din perioada bizantină, 32 de corăbii scufundate între secolele al VII-lea şi al XI-lea, un port şi rămăşiţele a ceea ce se crede a fi primul zid al Istanbulului.