Studiul unor fotografii captate de telescopul Hubble şi Observatorul cu raze X Chandra în iulie anul acesta au ajutat astronomii să înţeleagă mai bine misterioasa materie neagră, informează AFP.
Studiul unor fotografii captate de telescopul Hubble şi Observatorul cu raze X Chandra în iulie anul acesta au ajutat astronomii să înţeleagă mai bine misterioasa materie neagră, informează AFP. La o distanţă de 5,7 miliarde de ani lumină de Terra, în timpul unei ciocniri între galaxii s-a produs o separare a materiei normale de materia neagră. Astronomii au reuşit să distingă între cele două materii cu ajutorul unei tehnici prin care materia neagră apare într-o culoare albastră, în timp ce materia obişnuită – de cele mai multe ori formată din gaz fierbinte – este de culoare roz. La ciocnirea roiurilor de galaxii gazele fierbinţi s-au lovit unele de altele şi au încetinit, pe cînd materia neagră a continuat să se deplaseze cu o viteză de cîteva milioane de mile pe oră. Această separare a oferit cercetătorilor o dovadă clară a existenţei materiei negre şi a faptului că particulele sale nu interacţionează sau interacţionează foarte puţin între ele, exceptînd forţa gravitaţională. “Cantitatea de materie neagră din Univers este de cinci ori mai mare decît cea de materie obişnuită. Acest studiu confirmă faptul că avem de-a face cu o materie foarte diferită decît oricare alta din care sîntem noi formaţi”, a declarat Marusa Bradac, de la Universitatea California din Santa Barbara.
INVESTIŢII DE SUCCES LA NASA
Telescopul performant cu raze gamma lansat de NASA la începutul lui iunie a transmis primele rezultate, anunţă BBC News. În cele două luni de la lansare, specialiştii au testat cele două instrumente: telescopul LAT (Large Area Telescope), care la fiecare trei ore scanează întreg cerul, şi monitorul GBM GLAST. În primele 95 de ore de operare, telescopul a reuşit să genereze, cu ajutorul razelor gamma, o hartă a cerului pe care fostul telescop NASA ar fi produs-o în cîţiva ani. Imaginile evidenţiază gazul cald al Căii Lactee, pulsarii şi constelaţia Pegas, situată la 7,1 miliarde de ani lumină de Terra. Telescopul GLAST a fost botezat cu numele fizicianului de origine italiană Enrico Fermi, creatorul primului reactor nuclear.
RAZELE GAMMA DAU TÎRCOALE
Nebuloasa Crabului, din constelaţia Taurului s-a format în urma exploziei unei supernove, observată de astronomii chinezi şi arabi în anul 1054 d.Hr. Steaua care a explodat se află încă acolo sub forma unui pulsar şi este de mult timp studiată de oamenii de ştiinţă, care au descoperit de curînd puternice raze gamma în jurul său. Atunci cînd a murit, steaua nu şi-a mai putut alimenta reacţiile nucleare şi s-a prăbuşit sub propria gravitaţie, formînd o stea neutron (în compoziţia sa nu se află protoni sau electroni) ale cărei straturi exterioare au format nebuloasa gazoasă vizibilă astăzi cu ajutorul telescoapelor.
OXIGENUL PĂRĂSEŞTE TERRA
Astronomii au descoperit că o mare parte din oxigen străpunge atmosfera şi se pierde în spaţiu. Cvartetul de sateliţi Cluster al ESA a reuşit să determine mecanismul fizic care duce la această pierdere, scrie ScienceDaily. Între 2001 şi 2003, Cluster a colectat informaţii despre raze de ioni eliberate din zonele polare în spaţiu şi a măsurat forţa şi direcţia cîmpului magnetic al Pămîntului atunci cînd erau prezente razele. Cercetînd aceste informaţii, oamenii de ştiinţă au descoperit că ionii de oxigen sînt acceleraţi chiar de schimbările survenite în direcţia cîmpului magnetic.
SÎNT TOATE LA FEL!
Noi studii realizate de astronomii americani dezvăluie faptul că, deşi unele galaxii sînt extrem de strălucitoare, iar altele sînt abia vizibile, toate au aceeaşi greutate, scrie NewScientist. De-a lungul studiului au fost observate 22 de galaxii pitice şi, cu toate că unele erau chiar şi de 10.000 de ori mai strălucitoare decît surorile lor, s-a dovedit că miezurile lor au aceeaşi greutate. Diferenţa de luminozitate este dată de concentraţia de materie neagră din compoziţia galaxiilor.
SONDELE NEMURITOARE
Sonda Opportunity, trimisă de NASA pe Marte, în 2004, încă mai realizează operaţiuni periculoase, chiar dacă misiunea ei s-a încheiat la 90 de zile după aterizarea pe solul planetei roşii, anunţă BBC News. La aproape un an după ce a coborît într-un crater lat de 800 de metri pentru a studia straturile de sol, Opportunity este ghidată spre ieşire pentru a nu fi pierdută definitiv. Cercetătorii au observat o defecţiune la una din roţile din faţă, asemănătoare cu cea suferită de sonda-soră Spirit, în 2006.
Citește pe Antena3.ro