Creatura descoperită în urmă cu 50 de ani, însă uitată până de curând, ar putea oferi noi informaţii despre evoluţia unui grup de dinozauri care îi includea pe celebrii giganţi, stegozaurul şi triceratopsul.
Dinozaurul de acum 200 de milioane de ani avea două picioare şi mâini cu care putea să apuce, spune cercetătorul Paul Sereno, paleontolog la Universitatea Chicago.
Denumit Pegomastax africanus sau "falca groasă din Africa", avea mai puţin de 60 de cenntimetri lungime şi cântărea maxim 6,8 kg, iar corpul său ar fi fost acoperit de ţepi precum cei ai porcului spinos.
"Cred că arăta ca un porc spinos care merge în două picioare. Ţepii nu erau la fel de puternici precum cei ai porcului spinos şi nu par să fi fost folosiţi pe post de izolare. Poate erau coloraţi şi ajutau la diferenţierea speciei sau poate erau folosiţi pentru a speria prădătorii", explică Sereno.
Dinozaurul avea un cioc de papagal şi canini de aproape un centimetru lungime, atât în partea de sus, cât şi în cea de jos a maxilarului. "Ar fi arătat ca Dracula", a glumit cercetătorul.
Pegomastax africanus a fost descoperit la graniţa dintre Lesotho şi Africa de Sud de o echipă de cercetători de la Harvard, în anii '60, iar Sereno l-a redescoperit în timp ce căuta prin arhivele Harvard.
Ciocul de papagal sugerează că dinozaurul se hrănea cu seminţe, nuci sau fructe. Când închidea fălcile, colţii alunecau în locuri speciale din falca opusă, în loc să alunece unii pe lângă ceilalţi, pentru a tăia, ca la carnivore.
"Probabil, caninii nu aveau nimic de-a face cu carnea. îi folosea poate pentru a speria rivalii, pentru a-i ciupi, pentru a se apăra, poate pentru a scormoni după mâncare", mai spune Sereno.
Pegomastax făcea parte din dinozaurii ornithischieni, care includea şi stegozaurii, ankylozaurii cu armură, hadrozaurii şi triceratopşii. în mod irnoic, păsările aparţineau celuilalt grup de dinozauri, saurischieni, care includea teropodele precum Tyrannosaurus şi sauropodele, precum Diplodocus.
Studiul cercetătorilor a fost publicat online, miercuri, în revista ZooKeys şi pe website-ul National Geographic Society.