Echipaj complet pe ISS

Pentru prima dată în istoria Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), şase astronauţi se află la bordul acesteia. Echipajul s-a întregit la sfârşitul săptămânii trecute, după ce naveta Soyuz TMA-15, cu trei astronauţi la bord - belgianul Frank De Winne, care va deveni în luna octombrie primul comandant european al ISS, canadianul Robert Thirsk şi rusul Roman Romanenko -, a ajuns pe Staţie după aproape două zile de zbor.

Soyuz a decolat miercurea trecută de la Centrul spaţial Baikonur, din Kazahstan, şi a ajuns la destinaţie vineri. O altă premieră realizată în cadrul acestei misiuni constă şi în faptul că principalii parteneri la construirea ISS (Statele Unite, Rusia, Europa, Japonia şi Canada) sunt reprezentaţi, simultan, de către un astronaut la bordul celui mai mare laborator spaţial microgravitaţional din spaţiu. De Winne, Thirsk şi Romanenko vor petrece şase luni la bordul ISS, alături de americanul Michael Barratt, rusul Ghennadi Padalka şi japonezul Koichi Wakata.
Pentru De Winne, misiunea la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale are o semnificaţie aparte. El este primul european care se va afla, peste aproximativ patru luni, în postul de comandant al ISS. Misiunea sa, denumită "OasISS", constă în utilizarea sistemelor ştiinţifice aflate la bordul Staţiei - cu precădere a Laboratorului european Columb - pentru a desfăşura o serie de experimente şi demonstraţii ştiinţifice raportate, mai ales, la psihologia umană, biologie, dozimetrie (studiul dozelor de radiaţie), exobiologie (studiul existenţei formelor de viaţă în Univers), fizica fluidelor şi ştiinţa materialelor.

De-a lungul timpului, din echipajul ISS au făcut parte:



Frank de Winne s-a născut în Ghent (Belgia) la 25 aprilie 1961. Este căsătorit şi are trei copii, iar una dintre pasiunile sale este gastronomia. A absolvit Şcoala Regală de Cadeţi din Lier în 1979 şi are un masterat în telecomunicaţii şi inginerie, obţinut la Academia Militară Regală din Bruxelles în 1984. În 1986, a fost pilot operaţional pe o aeronavă Mirage V, iar începând cu 1989 a fost implicat în programul de dezvoltare şi siguranţă pentru avionul Mirage. În 1992, a fost primit în rândurile aviaţiei belgiene, la serviciul de teste şi evaluări, unde a lucrat până în 1994. Ulterior s-a implicat în mai multe programe de aviaţie în ţara sa natală, iar în 2000 "a - înrolat" în Corpul Astronauţilor Europeni din cadrul Agenţiei Spaţiale Europene. Un an mai târziu, De Winne s-a înscris la un curs de la Centrul de Antrenament Gagarin, de lângă Moscova, pentru a se pregăti pentru o viitoare expediţie pe Staţia Spaţială Internaţională. Tot aici s-a perfecţionat ca inginer de zbor pentru naveta Soyuz. Prima ascensiune pe ISS s-a produs în octombrie 2002 şi a durat 11 zile, timp în care De Winne a avut misiunea de a înlocui vehiculul Soyuz TM-42 ataşat la Staţie cu unul mai performant - Soyuz TMA-1, având o tehnologie avansată la bord, salvarea echipajului ISS în caz de urgenţă. În acelaşi timp, astronautul a efectuat nu mai puţin de 23 de experimente ştiinţifice şi educaţionale pe ISS. După întoarcerea pe Terra, De Winne s-a implicat în dezvoltarea laboratorului european Columb, aflat acum pe ISS, şi în "foaia de parcurs" a politicii spaţiale europene. În prezent, De Winne deţine poziţia de preşedinte al Forumului pentru Spaţiu şi Educaţie şi se mândreşte cu o serie de distincţii internaţionale.



Maiorul Roman Romanenko activează în Forţele aeriene ruse şi la Centrul de antrenament Iuri Gagarin din Moscova. S-a născut la 9 august 1971, este căsătorit şi are un fiu. În timpul liber, lui Roman îi place să facă scufundări, să joace tenis şi volei, să-şi repare maşina şi să asculte muzică. După absolvirea liceului de piloţi de la Cernigov, în 1992, Romanenko a efectuat o serie de zboruri cu avioanele L-39 şi Tu-134. În 1997, inginerul pilot Romanenko s-a calificat, printr-o selecţie, ca şi cosmonaut de încercare. Aventura sa pe ISS nu ar fi fost posibilă fără o serie de cursuri şi antrenamente desfăşurate la Centrul Gagarin din Capitala Federaţiei Ruse. În noiembrie 1999, Romanenko devenise cosmonaut calificat.



Robert Trisk s-a născut la 17 august 1953. Are o diplomă în inginerie mecanică, obţinută, în 1976, la Universitatea din Calgary, un masterat în inginerie mecanică la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (1978), un doctorat în medicină la Universitatea McGill (1982) şi un masterat în administrarea afacerilor la Şcoala de Management Sloan din cadrul MIT (1998). În 1983, a fost selectat pentru programul spaţial canadian şi implicat în mai multe programe de cercetare şi educaţie în cadrul Agenţiei Spaţiale Canadiene. În 1984, a început pregătirile pentru a deveni astronaut. În vara lui 1996, a luat parte la misiunea spaţială STS-78, la bordul navetei Columbia. Alături de ceilalţi şase membri ai echipajului, Thrisk a realizat 43 de experimente legate de schimbările pe care le suferă plantele şi omul în condiţii de zbor spaţial, precum şi experimente prin care au fost examinate o serie de procese care au loc asupra materialelor în condiţii de lipsă de gravitaţie (cristalizarea proteinelor, fizica fluidelor şi solidificarea în mai multe faze şi la temepraturi mari a materialelor). În 1998, Agenţia Spaţială Canadiană l-a desemnat pe Thrisk ca reprezentant la Centrul Spaţial Johnson pe care NASA îl deţine la Houston. Aici a luat parte la un program avansat de antrenament şi s-a pregătit să devină Capcom (omul de legătură dintre centrul de comandă de la sol şi astronauţii aflaţi pe orbită; engl. "capsule communicator"). În 2004, Thrisk a fost trimis la Centrul Gagarin pentru a deveni inginer de zbor pentru navetele de tip Soyuz. Un an mai târziu, a zburat pe ISS cu astronautul Roberto Vittori. Timp de zece zile, dr Thrisk a fost Capcom-ul misiunii, ţinând legătura cu centrul de control al laboratorului Columb din Germania.



Ghennadi Ivanovici Padalka este colonel în cadrul Forţelor Aeriene Ruse şi cosmonaut la Centrul de Antrenament Gagarin din Moscova. S-a născut la 21 iunie 1958, în Krasnodar, Rusia, este căsătorit şi are trei fiice. În 1979 a absolvit Colegiul de aviaţie militară de la Eirsk, iar zece ani mai târziu a fost selectat pentru un program la Centrul Gagarin. În 1991, Padalka a devenit cosmonaut calificat. A zburat în spaţiu de două ori - august 1998-februarie 1999 (comandant al expediţiei Mir) şi aprilie-octombrie 2004 (ISS, Expediţia 9). Este pilot Clasa I şi instructor de paraşutism.



Michael Barratt s-a născut la 16 aprilie 1959, este căsătorit şi are cinci copii. În 1992, a fost desemnat de NASA să ia parte la misiunile medicale spaţiale. În 1994, a efectuat un curs de pregătire intensă, la Centrul de antrenament din Star City, Rusia, pentru a participa ulterior la misiunea STS-71, pe Mir. Este de profesie medic, specializarea chirurgie.


Koichi Wakata este astronautul în cadrul Agenţiei Spaţiale Japoneze (JAXA). S-a născut în 1963, este căsătorit şi are un copil. Are o diplomă în inginerie aeronautică (obţinută în 1987), un masterat în mecanică aplicată (1989) şi un doctorat în inginerie aerospaţială (2004). În 1992, a început să se antreneze pentru a deveni cosmonaut în cadrul Agenţiei Naţionale de Dezvoltare Spaţială (NASDA, Japonia), pregătindu-se pentru o viitoare misiune pe ISS şi deprinzând secretele modulului experimental japonez Kibo. În 1996, a zburat pentru prima dată, ca specialist de misiune - la bordul navetei Endeavour, el a efectuat o serie de experimente de robotică. În octombrie 2000, Wakata a devenit primul astronaut japonez de pe ISS. S-a aflat în spaţiu pentru 523 de ore şi 41 de minute. În 2006, a luat parte la o amplă misiune derulată de Agenţia Spaţială Americană şi menită să monitorizeze mediul subacvatic în condiţii extreme. Wakata a fost comandantul acestei expediţii, care a durat şapte zile.



Timothy Kopra s-a născut la 9 aprilie 1963, în Austin (Texas), este căsătorit şi are doi copii. Are o diplomă în ştiinţă obţinută în 1985 la prestigioasa Academie militară West Point din New York, un masterat în inginerie aerospaţială (1995, Institutul de Tehnologie din Georgia), precum şi un masterat în studii strategice (2006). Militar de carieră, Kopra a servit Armata americană în două operaţiuni desfăşurate în sud-vestul Asiei în 1990 - Desert Shield şi Desert Storm. Totodată, a fost implicat într-o serie de programe militare. În septembrie 1998, Kopra s-a alăturat NASA, lucrând iniţial ca inginer la Centrul Spaţial Johnson. În iulie 2000, a fost selectat pentru un curs de astronaut. După cinci ani de pregătiri intense şi un curs de limbă rusă, Kopra a zburat în spaţiu, pe ISS, de două ori.



Nicole Scott şi-a început cariera de inginer în 1987 în West Palm Beach (SUA). Un an mai târziu, s-a angajat la Centrul Spaţial Kennedy, din Florida, ca inginer operaţional, ulterior fiind implicată într-o serie de programe ale Agenţiei Spaţiale Americane. În 1998, Scott s-a mutat la Centrul Spaţial Johnson din Houston (Texas), la divizia de operaţiuni aeronautice. În 2000, a fost selectată de NASA pentru a lua parte la un curs de pregătire pentru astronauţi. Şase ani mai târziu, ea a luat parte, timp de 18 zile, la misiunea subacvatică NEEMO 9.



Jeffrey N. Williams s-a născut la 18 ianuarie 1958, este căsătorit şi are doi fii. A devenit aviator în forţele aeriene americane în 1981 şi, în prezent, lucrează pentru Centrul Spaţial Johnson din Houston, ca inginer pentru operaţiunile de decolare şi aterizare a navelor spaţiale. În 1992, a devenit pilot, iar în 1993 a lucrat la baza aeriană Edwards din California, ca pilot de încercare pe aparate experimentale. A fost selectat de NASA în mai 1996 şi are la activ două ieşiri pe orbită. Are un masterat în inginerie aeronautică şi unul în studii strategice şi de securitate.


Maxim Suraiev s-a născut la 24 mai 1972, este căsătorit şi are un copil. Suraiev este maior în cadrul forţelor aeriene ruse şi cosmonaut de încercare la Centrul de antrenament Gagarin din Moscova. În 1994, a absolvit Şcoala de pilotaj Kacin, având specializarea de pilot de luptă, iar în 1998 s-a specializat ca inginer-cercetător, la Academia forţelor aeriene de la Jukovski.

Endeavour se pregăteşte de drum

Naveta spaţială Endeavour se pregăteşte prentru o călătorie pe Staţia Spaţială Internaţionala (ISS). Endeavour a fost deja amplasată pe poziţie pe rampa de lansare de la Centrul Spaţial Kennedy din Florida pentru a-şi lua zborul spre ISS la 13 iunie. Cercetătorii de la NASA speră ca misiunea să nu fie perturbată de condiţiile meteorologice, care au cam dat bătaie de cap Floridei în ultimele zile.

Până de curând, Endeavour se afla pe o altă rampă de lansare, unde a fost amplasată pentru a veni în ajutorul echipajului navetei Atlantis (la sfârşitul lunii mai, în timpul revenirii pe Terra de la bordul Telescopului spaţial Hubble). Din motive tehnice, Endeavour a trebuit mutată pe altă rampă de lansare pentru a fi trimisă către ISS. Misiunea navetei, care va avea la bord şapte astronauţi, va dura 16 zile. Endeavour îl va duce pe ISS pe americanul Tim Kopra, care îl va înlocui pe japonezul Koichi Wakata, acesta urmând să revină pe Terra la bordul navetei. Endeavour va livra pe ISS ultimul modul al laboratorului nipon Kibo, platformă destinată derulării de experimente în spaţiu