Eco-sateliţi

Comisia Europeană a promis Centrului de Monitorizare Globală pentru Mediu şi Securitate (GMES) aproximativ 620 de milioane de euro pentru un proiect ambiţios de amplasare pe orbită a unor sateliţi care vor urmări din spaţiu schimbările climatice de pe Pământ.

Comisia Europeană a promis Centrului de Monitorizare Globală pentru Mediu şi Securitate (GMES) aproximativ 620 de milioane de euro pentru un proiect ambiţios de amplasare pe orbită a unor sateliţi care vor urmări din spaţiu schimbările climatice de pe Pământ. Un acord în acest sens a fost deja semnat la Bruxelles între directorul general al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), Jean-Nacques Dordain, şi directorul general al Direcţiei Generale pentru Industrie şi Întreprinderi din cadrul CE, Heinz Zourek. Programul GMES a fost conceput pentru a analiza combinat datele obţinute de pe Terra cu cele din spaţiu cu scopul de a dezvolta o capacitate autonomă de monitorizare globală în domeniul mediului şi al securităţii. Prima serie de sateliţi, în valoare de peste un miliard de euro, urmează să fie lansaţi pe orbită între 2011 şi 2012. Statele membre ESA au contribuit deja cu 758 de milioane de euro, iar comisarul european pentru Industrie, Günter Verheugen, s-a declarat mai mult decât mulţumit de iniţiativa europeană. Fiecare satelit va avea un rol, spun oficialii europeni – unul va fi dotat cu radar pentru monitorizarea gheţarilor, altul cu o cameră de fotografiat specială, altul se va ocupa exclusiv cu studierea oceanelor şi încă doi sateliţi vor fi laboratoare zburătoare, care vor aduna date privind atmosfera. (A.A.)

BOICOTUL LUI CHARLES

Prinţul Charles al Marii Britanii şi-a câştigat simpatizanţi în rândurile activiştilor pentru drepturile animalelor care boicotează vânzarea şi consumul pateului franţuzesc obţinut din ficat de raţă sau gâscă. O organizaţie ecologistă internaţională a descoperit într-un magazin alimentar din Tetbury, în sud-vestul Marii Britanii, că se comercializează această delicatesă adusă tocmai din Franţa şi l-a rugat pe prinţul Charles (foto) să ia măsuri. Răspunsul nu s-a lăsat aşteptat. “Vă asigurăm că politica prinţului este ca bucătarii săi să nu cumpere pateul gras”, a răspuns secretarul privat al lui Charles la solicitarea organizaţiei VIVA. Cunoscut sub numele de foie gras, delicatesa franţuzească este obţinută după ce păsările au fost supuse unui tratament extrem de crud – pentru ca ficatul să fie potrivit, raţele şi gâştele sunt hrănite până la refuz.

BANI GERMANI PENTRU MEDIUL LIBANEZ

Germania a oferit un împrumut Libanului în valoare de 45 de milioane de euro pentru a ajuta la susţinerea financiară a mai multor proiecte de mediu, necesare din cauza pagubelor provocate de războiul din 2006. Potrivit Băncii Mondiale, este nevoie de aproximativ 730 de milioane de dolari pentru a acoperi cheltuielile pentru proiectele de mediu din Libanul zguduit în urmă cu doi ani de un război care a durat 33 de zile. Atacurile aeriene ale avioanelor israeliene au provocat pagube uriaşe la conductele petroliere din jurul centralei de la Jiyyeh. Bombardamentele au distrus totodată mai multe clădiri din regiune, ceea ce a provocat un munte de deşeuri, de aproximativ 3,5 milioane de metri cubi.

GREENPEACE PROTESTEAZå SISTEMATIC

Un raport Greenpeace expune impunitatea cu care acţionează companiile biotehnologice, în timp ce cazurile de contaminare cu organisme modificate genetic (OMG) produse de acestea continuă la scară globală. Raportul descrie 39 de cazuri noi de contaminare cu OMG în 23 de ţări în 2007. Cele mai multe cazuri implică orezul şi porumbul, dar şi soia, bumbacul, rapiţa, papaya şi peştele. Din 1996 – când s-au cultivat prima dată OMG – Greenpeace a consemnat 216 cazuri în 57 de ţări. “Continua contaminare a principalelor plante pentru alimentaţie din lume arată eşecul companiilor biotehnologice de a-şi ţine sub control genele artificiale. Fără intervenţia decisivă a guvernelor, sursele de hrană şi de seminţe ale Planetei vor fi ameninţate”, avertizează expertul Greenpeace Doreen Stabinsky.

APĂ POTABILĂ PENTRU ALGERIENI

În capitala Algeriei a fost dată în folosinţă cea mai mare uzină de purificare a apei din întreaga Africă. Proiectul conceput de compania GE Water & Process Technologies a avut o valoare de 250 de milioane de dolari şi s-a dorit o cale de rezolvare a crizei persistente de apă potabilă cu care se confruntă oraşul Alger, în care trăiesc cel puţin 3,5 milioane de suflete. Uzina Hamma, care poate purifica până la 200.000 de metri cubi de apă de mare pe zi, utilizează membranele performante pentru osmoză inversă, asigurând astfel o sursă de apă potabilă rezistentă, neafectată de secetă, unui număr de până la două milioane de algerieni.