Expoziţie de artefacte la Bagdad

Cel puţin 2.000 de ­artefacte (n.r. – obiecte făcute de mâna omului) arheologice, majoritatea descoperite în jurul oraşului de astăzi ­Nassiriya, casa de ­odinioară a ­biblicului Avraham, “părintele popoarelor”, au fost expuse ­într-o încăpere a Muzeului Naţional Irakian din Bagdad.

Cel puţin 2.000 de ­artefacte (n.r. – obiecte făcute de mâna omului) arheologice, majoritatea descoperite în jurul oraşului de astăzi ­Nassiriya, casa de ­odinioară a ­biblicului Avraham, “părintele popoarelor”, au fost expuse ­într-o încăpere a Muzeului Naţional Irakian din Bagdad. Evenimentul a avut loc la mijlocul lui martie, la cinci ani de la invazia americanilor în Irak.

Destinul tragic al muzeului – care a adunat odinioară ­aproximativ 200.000 de ­artefacte datând din Epoca de Piatră până în timpurile mo­derne – se resimte chiar în zilele noastre, clădirea nefiind funcţională şi neavând sistem de securitate, electricitate şi nici protecţie în caz de incendiu.

În 2003, când americanii au atacat capitala irakiană, Muzeul Naţional Irakian de la Bagdad a fost închis publicului. ­Bombardamentele asupra oraşului şi focurile de armă trase pe străzi nu i-au ­împiedicat însă pe hoţi să spargă sălile muzeului şi să fure tot ce le-a fost la îndemână, înstrăinând astfel relicvele şi artefactele descoperite de-a ­lungul vremii în leagănul civilizaţiei. Clădirea în sine a căzut pradă bombelor ­americane şi, timp de cinci ani, responsabilii culturali irakieni au încercat din răsputeri să redeschidă muzeul. Dar pentru că banii se obţin greu, iar ­birocraţia este la ea acasă în Irak, renovarea parţială a muzeului nu va putea fi finalizată mai devreme de câteva luni, informează Associated Press.

Cât timp Saddam s-a aflat la putere, Muzeul Naţional Irakian a avut un destin ­dramatic. În 1991, în timpul războiului din Golf, clădirea a fost închisă. Regimul de la Bagdad a invocat atunci temerea că americanii ar putea bombarda muzeul. Dar porţile i-au rămas sigilate timp de nouă ani, până la 28 aprilie 2000, când a fost redeschis chiar de ziua de naştere a lui Saddam. Dispreţul “măcelarului de la Bagdad” ­pentru cultură era ­binecunoscut lumii întregi. Iar în aprilie 2003, când ­americanii au lansat atacul asupra ­Irakului, un ordin al lui Saddam a stârnit furie în rândurile ­arheologilor – preşedintele a cerut armatei să se apere de asaltul ­americanilor chiar din Muzeul Naţional, care adăpostea unele dintre cele mai valoroase mărturii ale istoriei. Deşi ­rezistenţa irakienilor nu a durat, muzeul a căzut în mâinile unor hoţi bine ­organizaţi, după cum susţin astăzi americanii.

Astăzi, o mică parte din comorile aflate odinioară în muzeu a fost recuperată şi expusă publicului. Această mică parte – formată din unelte, vase, figurine din piatră, statui – aminteşte de greu încercata regiune situată între Tigru şi Eufrat, de roadele civilizaţiei sumeriene, de apariţia scrierii şi existenţa îndemânaţilor ­matematicieni care s-au născut pe aceste tărâmuri, de ­succesiunea culturilor ­akkadiană, babiloniană şi ­asiriană. Faptul că multe dintre exponatele care au văzut săptămâna trecută lumina zilei provin din regiunea sudică ­Nassiriya, oraş situat la circa 300 de kilometri sud de ­Bagdad, lângă ruinele oraşului antic Ur, este sugestiv. Pentru că în această parte a Irakului se crede că ar fi existat Grădina Edenului şi Copacul Vieţii. ­Părintele popoarelor, patriarhul Avraham, s-a născut în oraşul biblic Ur, iar ziguratul şi ruinele Urului poartă încă amprenta mitologiei sumeriene.