Insula de gheaţă

Pentru prima dată în ultimii 125.000 de ani, Polul Nord a devenit o insulă. Era de aşteptat, date fiind informaţiile trimise anul acesta de pe sateliţii aflaţi pe orbita Pămîntului.

Pentru prima dată în ultimii 125.000 de ani, Polul Nord a devenit o insulă. Era de aşteptat, date fiind informaţiile trimise anul acesta de pe sateliţii aflaţi pe orbita Pămîntului. În plus, “limbile” de gheaţă care uneau Polul Nord de regiunea continentală atît din nord-vest, cît şi din nord-est s-au topit de tot. Profesorul Mark Serreze de la Centrul Naţional pentru studierea zăpezii şi a gheţii din SUA spune chiar că Oceanul Arctic a intrat într-un fel de spirală a morţii din cauza schimbărilor climatice, scrie publicaţia britanică The Telegraph. Companiile de transport maritim s-au grăbit să facă primele anunţuri cu privire la folosirea noilor coridoare în apele îngheţate de la pol. Grupul german Beluga a anunţat deja că, începînd din 2009, va trimite mai multe vapoare încărcate cu marfă prin coridorul nord-estic, în jurul Rusiei, micşorînd cu aproximativ şapte mii de kilometri voiajul dintre Germania şi Japonia. Topirea gheţii i-a speriat însă pe canadieni, premierul Stephen Harper cerînd vapoarelor de mare tonaj care vor tranzita coridorul nord-vestic să-şi anunţe prezenţa autorităţilor canadiene.

 

“Crosa de hochei” comfirmă noile studii legate de schimbările climatice

Un algoritm folosit la finele mileniului trecut pentru a observa evoluţia temperaturii în ultima mie de ani a revenit în actualitate. Considerat controversat – Academia Americană de Ştiinţe l-a considerat nul în 2006 – graficul numit “Crosa de hochei” revine la viaţă într-un studiu efectuat în Statele Unite, sub conducerea climatologului Michael Mann. Graficul realizat în 1998 de Mann consta într-o pantă orizontală care scădea uşor pînă în anul 1940, întocmai mînerului unei crose de hochei, şi creştea brusc după acest moment, în era industrială, întocmai lamei crosei. Studiile realizate în ultimii aproape 70 de ani relevă faptul că emisiile de CO2 au crescut cu 30%. Algoritmul “Crosei de hochei”, folosit şi de fostul vicepreşedinte american Al Gore în preacunoscutul său film documentar “Un adevăr incomod”, a fost aspru criticat în SUA, cel mai mare poluator din lume. Mann a reanalizat informaţiile climatice din ultimii două mii de ani şi a concluzionat că temperaturile din Emisfera Nordică “sînt anormal de mari”, cele două grafice rezultate fiind similare cu cel din 1998.

 

Apa, tot mai scumpă

Preţul la apă va exploda, a avertizat, cu o săptămînă înainte de închiderea Expoziţiei de apă de la Zaragoza (Spania), comisarul european pentru Mediu, Stavros Dimas. “Va depinde de fiecare ţară din Uniunea Europeană să ia măsurile necesare şi să se asigure că oamenii vor plăti pentru apa pe care o vor folosi. Dacă cineva care locuieşte lîngă mare are o piscină, atunci acel cineva va trebui să plătească mai mult. Este singura modalitate logică de a-i taxa mai mult pe cei care îşi pot permite o piscină în astfel de condiţii, în loc să înoate în mare”, a explicat Dimas.

 

Atenţie, cad avioane!

O avertizare înfricoşătoare a venit, săptămîna trecută, de la ecologişti: regulile impuse pentru protecţia mediului ar putea produce accidente de avioane. Presa britanică aminteşte de concluziile unei anchete privind prăbuşirea, în ianuarie, a unui avion pe Aeroportul internaţional Heathrow din Londra, după ce blocul-motor al aeronavei BA 777 a îngheţat în timp ce trecea pe deasupra Siberiei. Experţii au cerut, în consecinţă, ca autorităţile să ia din nou în calcul noile reglementări privind sistemul de alimentare cu combustibil al avioanelor, care pune în mişcare motoarele aşa-zis ecologice.

 

Gorile fără armată

Armata congoleză a fost forţată să se retragă din Parcul Naţional Virunga, unde trăiesc 700 de gorile de munte, ultimele specimene din lume. Cel puţin 1.000 de militari şi familiile acestora au fost izgoniţi din rezervaţia care se întinde pe teritoriile a trei ţări – Congo, Uganda şi Rwanda. Retragerea devenise imperativă după ce anul trecut zece gorile de munte au fost ucise cu sînge rece de militari pentru a-şi hrăni familiile.

Dilema nitrogenului

“Noroiul este un povestitor extraordinar”, spune omul de ştiinţă Anne Giblin de la Laboratorul de biologie marină din Massachusetts, Statele Unite. Giblin spune însă că ar trebui să ne intereseze şi alţi factori poluatori, precum nitrogenul, o substanţă chimică extrem de periculoasă, prezentă în fertilizatorii folosiţi în agricultură. Deşi nu se află pe lista Protocolului de la Kyoto privind cele mai nocive şase gaze care atacă Pămîntul, fluorida de nitrogen este – susţin experţii – de 17.000 de ori mai potentă decît dioxidul de carbon. Peter Vitousek de la Universitatea Stanford, coautorul unui studiu referitor la pericolul nitrogenului, aminteşte că smogul, ploaia acidă, poluarea rîurilor, a pădurilor sînt cauzate în primul rînd de nitrogen, nu numai de CO2.