Comisarul european pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, Joe Borg, nu renunţă la decizia de a interzice pescuitul de ton cu înotătoare albastre în apele din estul Oceanului Atlantic şi din Marea Mediterană, motivînd că au fost atinse cotele maxime permise pe acest an, informează Reuters.
Comisarul european pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, Joe Borg, nu renunţă la decizia de a interzice pescuitul de ton cu înotătoare albastre în apele din estul Oceanului Atlantic şi din Marea Mediterană, motivînd că au fost atinse cotele maxime permise pe acest an, informează Reuters. Comisia Europeană refuză să ridice interdicţia dată pescarilor din cele cinci ţări care au deschidere la aceste ape, în ciuda faptului că Franţa nu este de acord cu această decizie. Ministrul francez pentru Afaceri Maritime, Michel Barnier, a contestat această măsură invocînd invaliditatea calculelor efectuate de Comisie. "Vreau să văd cifrele de aproape, cu evidenţa pescuitului în exces cu care a fost justificată această interdicţie", a adăugat Barnier. Pe de altă parte, responsabilii Comisiei Europene acuză Franţa şi Italia de nerespectarea cotelor de pescuit impuse şi nedeclararea reală a cantităţii de peşte prins, susţinînd că au dovada existenţei avioanelor ilegale de recunoaştere utilizate de vasele europene de pescuit pentru detectarea bancurilor de ton cu înotătoare albastre.
ALGELE DAU BĂTAIE DE CAP CHINEZILOR
Chinezii de rînd au fost scoşi pe plaja oraşului Qingdao pentru a o curăţa de alge. În aşteptarea competiţiilor nautice din cadrul Jocurilor Olimpice din august, mii de locuitori şi de ambarcaţiuni au început de cîteva zile să cureţe plantele nedorite care s-au adunat în cantităţi impresionabile pe malul Mării Galbene. Potrivit unor surse locale, citate de Agenţia China Nouă, algele acopereau, la începutul acestei săptămîni, o suprafaţă de aproximativ 12.900 de kilometri pătraţi, respectiv o treime din sectorul maritim destinat competiţiilor nautice.
"Vom face tot posibilul pentru a încheia această operaţiune. Forţe din întreaga provincie sunt implicate acum”, a declarat un responsabil chinez din regiune. Pe de altă parte, un oficial din cadrul Comitetului Olimpic pentru probe nautice, a ţinut să precizeze că autorităţile vor încerca să blocheze extinderea algelor marine spre zona rezervată competiţiilor olimpice prin instalarea unui baraj plutitor pe o lungime de aproximativ 50 de kilometri. Pînă la începutul acestei săptămîni, aproximativ 100.000 de tone de alge fuseseră îndepărtate din zona de coastă.
TREI SFERTURI DIN VIAŢĂ, ÎN OU
Cercetătorii au identificat un cameleon ca fiind patrupedul cu cea mai scurtă durată de viaţă, relatează Telegraph. Reptila, care trăişte în sud-vestul Madagascarului, îşi petrece trei sferturi din viaţă în ou şi supravieţuieşte maximum 20 de săptămîni după ce a ieşit din găoace. "Este uimitor dacă stai să te gîndeşti că, în cea mai mare parte a anului, această specie de cameleon este reprezentată doar prin ouă îngropate în pămînt", a spus cercetătorul Christopher Raxworth, om de ştiinţă la Muzeul American de Istorie Naturală.
MACACII SAVANŢI
Macacii au demonstrat din nou că sînt foarte abili atunci cînd vine vorba de numerale, scrie New Scientist. Potrivit cercetătorilor, primatele pot să numere simultan punctele care apar pe un ecran şi semnalele audio emise repetat de un transmiţător. Kerry Jordan, psiholog la Universitatea din Utah, SUA, este de părere că reuşita macacilor de a combina aceste două forme de numerale demonstrează că abilitatea matematică nu este un domeniu exclusiv uman. Primatelor le-a fost prezentat un ecran pe care erau afişate două sume, animalele adunînd corect sunetele cu punctele în proporţie de 72%.
CÎND VĂDUVELE-NEGRE SÎNT FLĂMÎNDE…
Păianjenii "văduva-neagră" îşi construiesc pînzele în funcţie de necesităţile de moment. Astfel, dacă sînt înfometaţi, împletesc adevărate capcane mortale, în care victima moare extrem de repede, în timp ce insectele sătule sînt destul de tacticoase încît să construiască fortăreţe întregi. Studiul, efectuat de cercetători de la Universitatea din Akron, Ohio, arată, de asemenea, că paiănjenii, indiferent de starea lor, prind mult mai repede prada dacă sînt aşezaţi pe plase construite de insecte înfometate.
RESTRUCTURAREA SPECIILOR PĂSĂRILOR
O analiză a arborelui genealogic al păsărilor, efectuată de cercetători americani, arată că relaţiile privind evoluţia speciilor trebuie reclasificate, scrie Telegraph. Astfel, oamenii de ştiinţă au descoperit că o specie de canar a evoluat din punct de vedere genetic dintr-o specie de păsări de noapte, papagalii sînt înrudiţi cu păsările cîntătoare mai mult decît se cunoştea pînă acum şi şoimii nu au nici o legătură cu vulturii. "Păsările care arată sau au un comportament similar nu sînt neapărat înrudite. Multe clasificări privind relaţia în procesul de evoluţie a păsărilor sînt greşite", a spus unul dintre coautorii studiului, dr Sushma Reddy, om de ştiinţă la Universitatea din Gainsville, Florida.
Citește pe Antena3.ro