Inventika pentru juniori

De la softuri pentru invăţarea fizicii prin muzică, la electricitate ecologic extrasă din fructe, pănă la grafitti. Participanţii la salonul naţional de inventică pentru tineret au părăsit calculatoarele şi planşetele de proiectare pentru a-şi prezenta ideile lor in fază de proiect sau concretizate deja.

De la softuri pentru invăţarea fizicii prin muzică, la electricitate ecologic extrasă din fructe, pănă la grafitti. Participanţii la salonul naţional de inventică pentru tineret au părăsit calculatoarele şi planşetele de proiectare pentru a-şi prezenta ideile lor in fază de proiect sau concretizate deja.

In văltoarea Tărgului de carte Gaudeamus, care s-a desfăşurat in intervalul 22-25 noiembrie anul acesta, căutarea - şi găsirea - Salonului Naţional de Creaţie şi Inventică pentru Tineret (21-25 noiembrie), organizat de Autoritatea Naţională pentru Tineret (ANT), a constituit o adevărată peripeţie. Incă de la porţile complexului, studiul amănunţit, cu ochii atent buluciţi pe planurile cu numerotările incintelor, n-a dat nici un rezultat. Paşii s-au indepărtat puţin ezitanţi spre centrul de informaţii de lăngă marea rotondă, unde editurile se duelează pentru atenţia vizitatorilor. Şi pentru conţinutul portofelelor lor, fireşte. Insă nici la centrul de informaţii "nu s-a făcut lumină". Ba chiar ceaţa persista la cote londoneze. "Salon de inventică?" (joc de scenă, scărpinat in cap şi privirea lejer apatică). "A fost un salon de inventică, dar mai demult. Acum nu e decăt Gaudeamus şi cu tărgul de medicină dentară, dar ăla e in spate." O   ‡ ‡ ocheadă panoramică la 360 de grade, de control, inainte de a intra in pavilionul 1. Nimic. Nici un anunţ, nici un poster pe care să scrie ceva despre inventica destinată tineretului, nici o săgeată care să conducă spre destinaţia menţionată. Şi probabil că procentul celor care caută salonul de inventică pentru tineret, dintre cei care intră in pavilionul expoziţional de la Tărgul Gaudeamus, este atăt de nesemnificativ statistic incăt nimeni nu s-a mai chinuit măcar să dea de inţeles că această manifestare se desfăşoară şi ea pe acolo. După incă două "vămi" cu intrebările aferente, la secretariatul Tărgului Gaudeamus se oferă "cheile" enigmei: "Mergeţi pe scări la stănga, da, da, e chiar aici". Viteză, avănt pe scări, căutarea s-a terminat. Insă mirajul vitezei nu a ţinut prea mult, căci după cele aproximativ 4 (patru) standuri ale Salonului Naţional şi Inventică pentru Tineret se ajunge imediat pe teritoriul tărgului de carte. Deci, evenimentul organizat de ANT se lasă căutat cu lumănarea şi se sfărşeşte neaşteptat de brusc. Marşarier şi luat o gură de aer in piept. S-o luăm sistematic.

Citește pe Antena3.ro

Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat

Cu muzica spre centrul fizicii

Trecănd peste impresia lăsată de inghesuiala spaţiului expoziţional alocat Salonului Naţional de Inventică pentru Tineret, prima oprire a fost la standul Colegiului Naţional "Tudor Vianu" din Bucureşti. Elevii Centrului de Performanţă din cadrul acestei instituţii de invăţămănt erau prezenţi cu o ofertă variată de softuri elaborate de ei, care pot fi aplicate in varii domenii, de la relaxare pănă la formarea unei culturi aprofundate pe domenii precum fizica, matemafica sau informatica.

Gabriel Brezoiu, elev in clasa a XI-a la "Tudor Vianu", detaliază pentru ZOOM cel mai recent proiect al Centrului de Performanţă al liceului, care deţine peste 60 de creiere medaliate indelung la olimpiade şi concursuri internaţionale de prestigiu: "Cu acest soft se poate invăţa fizica din spatele instrumentelor muzicale. Putem verifica in orice clipă frecvenţa şi aplitudinea sunetelor emise de diverse instrumente, de la pian pănă la tamburi. Are o parte teoretică, de fizică explicată in formule de specialitate, are această parte interactivă, iar la final are chiar şi un test pentru cei care vor să verifice ce au invăţat pe parcurs". Va fi comercializat acest soft? "Depinde de dorinţa autorilor. Fiecare autor deţine drepturile de autor pentru softurile inglobate in program. Şi, in funcţie de ceea ce vrea, il poate comercializa intr-o formă sau alta." Şi sunt ele testate pe alţii? "Toate aceste softuri sunt folosite in pregătirea celor din centrul de performanţă, dar şi in liceu. Ele sunt preluate de diverse firme de profil care le utilizează şi la nivel naţional, şi la nivel internaţional."

Programul a căştigat pănă acum o medalie de argint la un concurs internaţional de inventică. Intrebat dacă se găndeşte să plece să studieze in străinătate după terminarea liceului, Gabriel răspunde: "Cred că voi rămăne in Romănia. Dacă toţi cei care sunt performanţi pleacă, cine mai rămăne? Cine mai poate schimba situaţia existentă?".

Coşmarul benzinei, combustibilii eco

Alexandru Burlacu impreună cu colegii săi, Marius şi Cătălin, au considerat că, pe lăngă orele de curs de la clasa a XI-a, la Liceul "I.L. Caragiale" din Bucureşti au timp berechet să inventeze variante locale de biocombustibili ecologici pentru potenţialii interesaţi de pe piaţa romănească. "Este un produs făcut din materiale organice care o să inlocuiască pe viitor probabil combustibilii tradiţionali. Produsul se obţine din ulei de plante, se extrage grăsimea şi se inlocuieşte cu metanol, care arde şi face maşina să meargă. Avem aici două mostre de biodiesel-uri. Acest tip de combustibil este mai ieftin, cam două treimi din preţul combustibililor tradiţionali. Materialele au fost furnizate de o fermă din Ţăndărei care se ocupă cu asta şi care probabil pe viitor va investi in astfel de proiecte." Iar biofuel-ul pus la punct de cei trei Caragialieni este mai puţin toxic decăt benzina. Şi după cum se intămplă in Romănia, au şi fost amatori de afaceri pe lăngă acest proiect. Insă pe principiul carului inaintea boilor. "A venit un domn care ne-a propus să cumpărăm aparatura de la el. Insă noi suntem interesaţi să promovăm acest proiect acum." Se citeşte: avem nevoie de bani pentru a-i investi in cercetări mai elaborate asupra produsului inainte de toate.

Politehnica verde, Politehnica din iris

Răzvan Tătăroiu, de la Universitatea Politehnică din Bucureşti, se ridică politicos de pe scaun şi incepe să răspundă prompt la intrebări. El reprezintă o echipă de cercetare din cadrul Facultăţii de Automatică şi Calculatoare care a pus la punct un aparat ce este capabil să estimeze starea de sănătate după analiza irisului. "Echipa Eye Vision are un proiect de cercetare care işi propune să realizeze un sistem pentru evaluarea stării generale de sănătate şi de stres ale omului, bazăndu-se pe imagini ale irisului. Se realizează o fotografie a ochiului pe o cameră de fotografiat adaptată, pe care o vom dezvolta noi, pe care să se asigure o iluminare corespunzătoare din mai multe unghiuri, se obţine o imagine tridimensională a irisului. Irisul este in general destul de stabil, se foloseşte şi in identificarea persoanelor, dar la nivel foarte fin există anumite trăsături care se pot pune in legătură cu starea emoţională, starea de stres, de sănătate a cuiva. Noi vrem să realizăm o bază de date prin care, cănd se primeşte o poză, să se poată face această evaluare." Răzvan adaugă că proiectul se doreşte unul accesibil căt mai multor ‡  ‡ persoane, care să poată trimite aceste imagini, iar echipa care se ocupă de acest aspect să poată face o evaluare. Lăngă standul celor de la Eye Vision, o altă echipă din cadrul Politehnicii prezintă un proiect prin care se poate pune capăt distrugerii pădurilor. Intitulată "44Tech", echipa compusă din Cristian Pop, Ioana Brătie-Pop, Omar Chourday şi Mircea Gheorghe a pus la punct un dispozitiv care monitorizează tăierile copacilor din pădure. Ioana Brătie-Pop explică pentru ZOOM: "Forest Watcher este un proiect care işi propune să protejeze pădurile de tăierile ilegale şi de incendii. Baza de la care am plecat este că Romănia a fost afectată de inundaţii in ultima vreme şi s-a constatat că inundaţiile au apărut in special in zonele in care au avut loc defrişări masive. Pentru a proteja pădurile trebuie să monitorizăm foarte atent ce se intămplă acolo. Astfel am conceput un aparat care conţine senzori pentru zgomot, pentru a detecta zgomotul de drujbă, in cazul in care se taie ceva, şi senzori de temperatură, de umiditate, de monoxid de carbon, pentru a monitoriza condiţiile care ar putea duce la apariţia unui incendiu sau dacă incendiul s-a produs deja. Informaţia de pe această santinelă este colectată pe o unitate centrală printr-un sistem bluetooth care analizează informaţia, stabileşte dacă avem o situaţie de pericol in pădure, iar in momentul in care detectează o problemă in pădure este alertat pădurarul printr-un smartphone sau PDA. El va avea harta zonei supravegheate şi va şti exact unde să meargă. Tot softul ii indică şi direcţia in care trebuie să meargă". Proiectul este in stadiu de prototip, ne mai declară Ioana, şi a fost premiat cu marele premiu la un concurs organizat de Microsoft. Toate datele din proiect sunt transmise in timp real prin internet proprietarului sau autorităţii care supraveghează zona, cei interesaţi ştiind exact care este starea proprietăţii in cauză. Ioana adaugă că "acest proiect elimină posibilitatea ca pădurarul să fie certat cu legea şi să fie mănă in mănă cu hoţii şi poate fi supravegheat mult mai uşor".

Cu roboţelul printre cărţi

In final, studenţii Universităţii de Vest, din Arad, au prezentat la tărgul de invenţii pentru tineret un sistem pentru un bibliotecar ultraperformant. De unde le-a venit ideea? Andrei Stoica, reprezentantul echipei care a conceput asistentul bibliotecar, ne-a declarat: "Ideea in sine a venit de la o problemă cu care ne-am confruntat in viaţa de student. Uneori se intămplă să stăm la coadă la bibliotecar pentru o carte. Iar problema devine acută in sesiune. Toată lumea caută aceeaşi carte. Aşa că noi ne-am dorit să automatizăm puţin procesul, creănd un roboţel care poate să conducă cititorul direct spre cartea pe care o doreşte".