Invitaţie în spaţiu

Aproape de fiecare dată cînd cerul e senin şi noaptea îmbietoare, mă mut pentru cîteva ceasuri în stradă să admir priveliştea încîntătoare. Ca oricare copil, şi eu visam să pot atinge stelele.

Aproape de fiecare dată cînd cerul e senin şi noaptea îmbietoare, mă mut pentru cîteva ceasuri în stradă să admir priveliştea încîntătoare. Ca oricare copil, şi eu visam să pot atinge stelele. Zborul cu avionul mai că îmi dă acest sentiment de împlinire. Norii pufoşi, stelele clare, cerul limpede devin pentru o perioadă locul în care mă regăsesc şi care mă inspiră.

Misteriosul Univers i-a făcut pe alţii să-şi urmeze întrutotul visele, să ajungă acolo sus, să se bucure de minunăţia spaţiului sau să aibă acces la informaţii mai ample legate de acest infinit. La NASA sau în alte centre şi laboratoare din lume se studiază intens acest spaţiu. De la ei ne vin nouă ştirile cele mai fascinante. Agenţia spaţială americană ne ţine, zilele acestea, la curent cu ultimele evoluţii ale aventuroasei navete Phoenix, care se află pe Marte de mai bine de două săptămîni. De la astronomii canadieni aflăm cum eforturile pentru construirea pe Lună a unei oglinzi telescopice este din ce în ce mai aproape de realitate, în timp ce vecinii lor americani au găsit o modalitate să transforme praful de pe suprafaţa astrulului nopţii în material pentru construirea unor telescoape. Oamenii se gîndesc în permanenţă la soluţii eficiente din punct de vedere financiar pentru a cuceri cel mai accesibil (deocamdată) corp ceresc din galaxia noastră – Luna. Şi din România ne parvin informaţii lăudabile – Agenţia Spaţială Română a prezentat, la Academia Română, primul satelit construit la noi în ţară. Satelitul Goliat, care arată ca un cub, va fi lansat la sfîrşitul acestui an, la bordul celei mai noi rachete europene, Vega.

În cavalcada ştirilor politice şi sportive care au ţinut zilele trecute prima pagină a ziarelor din România, informaţiile despre temerarele încercări ale pămîntenilor de a cuceri, cu paşi mici, spaţiul îşi fac cu greu loc. Agenţiile de presă din străinătate acordă însă spaţii generoase unor astfel de ştiri. Aflăm de la ele, de pildă, că numărul planetelor extrasolare descoperite pînă în prezent se apropie de 300. BBC ne ţine la curent cu demersurile unor fizicieni americani, care au descoperit că imaginea Universului mai tînăr poate să conţină indicii despre timpul scurs înainte de Big Bang. Ni se aduce totodată la cunoştinţă faptul că astronomii au reuşit să determine, pentru prima dată, masele unora dintre cele mai uşoare corpuri aflate în afara galaxiei noastre.

Şi astfel, încet-încet, ieşim din starea de ignoranţă. Aflînd lucruri noi – chiar şi prin

propriile investigaţii sub cerul senin –, ne ridicăm ca oameni.