Kepler, la început de drum

NASA lansează astăzi sonda spaţială Kepler, cu misiunea principală de a căuta planete asemănătoare Terrei. Dar oameii de ştiinţă care au ajutat la realizarea acestui proiect şi-au propus mult mai mult: ei încearcă să afle răspunsuri la câteva întrebări esenţiale: Ce vârstă au stelele? Cum evoluează ele? Cum se comportă materia în condiţiile extreme din mediul stelar?

Potrivit publicaţiei online Ziarul Ştiinţelor, sonda este echipată cu un telescop care va măsura strălucirea a 170.000 de stele simultan şi continuu pe o perioadă de cel puţin trei ani şi jumatate. Informaţiile adunate în baza de date vor fi analizate de aşa-numitul consorţiu ştiinţific internaţional Kepler Asteroseismic Science Consortium (KASC), cu reprezentanţi din 50 de instituţii de profil din întreaga lume, inclusiv Institutul Astronomic al Academiei Române.

NASA a anunţat că lansarea a fost programată pentru astăzi, 7 martie, ora locală 03.50 (05.50, ora României), de la Centrul Spaţial Kennedy din statul american Florida.

ECHIPA ROMÂNIEI
Astronomii Marian Doru Şuran şi Dumitru Pricopi de la Institutul Astronomic al Academiei Române sunt membri activi ai consorţiului sus-amintit, scrie Ziarul Ştiinţelor. Specialiştii români vor derula o serie de cercetări în cadrul Institutului Astronomic al Academiei Române cu scopul de a extrage informaţii seismice detaliate pentru stele observate de sonda Kepler. Potrivit publicaţiei sus-amintite, folosindu-se de tehnicile seismologiei stelare, vor putea fi determinaţi parametrii fizici ai stelelor. Calculele numerice  se vor efectua pe supercalculatorul SGI ALTIX 3700 din cadrul Institutului Astronomic român.  

ÎN CĂUTAREA CONDIŢIILOR DE VIAŢĂ
Telescopul spaţial Kepler va realiza recensământul planetelor extrasolare telurice, scrie, la rândul său, publicaţia online ŞtiinţaAzi. Cercetătorii au lansat misiunea cu scopul de a descoperi condiţii ale existenţei vieţii pe alte planete. Această întrebare a frământat omul încă de la începuturile sale, iar Kepler este considerat instrumentul potrivit pentru a oferi un răspuns în acest sens.

Publicaţia online aminteşte că, până în prezent, au fost descoperite aproximativ 300 de planete extrasolare. Dar majoritatea dintre ele sunt planete gazoase, foarte masive şi foarte aproapiate de steaua lor. Pe de altă parte, condiţii de viaţă asemănătoare cu cele existente pe Pământ ar putea exista, potrivit unor teorii, doar pe planete telurice, adică pe solide, cum este cazul lui Mercur, al lui Venus şi al lui Marte, informează ŞtiintaAzi. Un alt factor important pentru susţinerea vieţii este şi distanţa dintre o planetă telurică şi steaua ei, pentru ca apa să poată fi în stare lichidă. Din această perspectivă, nici Mercur (care se află prea aproape de Soare, astfel încât întreaga atmoferă i s-a evaporat şi este foarte fierbinte), nici Venus (care se află mai departe de Soare, are atmosferă, dar este foarte fierbinte) şi nici Marte (care se află prea departe de Soare, astfel încât apa există doar sub formă de gheaţă) nu pot susţine forme de viaţă. În cazul Pământului, Planeta noastră se se află la distanţa optimă, unde apa există în stare lichidă.