Laika are monument

Ruşii au ridicat un monument impunător în memoria căţeluşei Laika, prima fiinţă vie trimisă pe orbită. Monumentul se află lîngă Institutul de cercetări medicale militare din capitala rusă, care s-a ocupat de zborul istoric al navetei Sputnik 2, la 3 noiembrie 1957. Statuia căţeluşei Laika, turnată în bronz, se află în vîrful unei rachete, aproape gata să-şi ia zborul din nou. 

 

Ruşii au ridicat un monument impunător în memoria căţeluşei Laika, prima fiinţă vie trimisă pe orbită. Monumentul se află lîngă Institutul de cercetări medicale militare din capitala rusă, care s-a ocupat de zborul istoric al navetei Sputnik 2, la 3 noiembrie 1957. Statuia căţeluşei Laika, turnată în bronz, se află în vîrful unei rachete, aproape gata să-şi ia zborul din nou. 

Acum mai bine de cincizeci de ani, oamenii de ştiinţă ruşi alegeau, cu numai nouă zile înainte de zbor, o căţeluşă maidaneză în vîrstă de doi ani pe care urmau să o trimită

într-o misiune ambiţioasă. Deşi a fost antrenată timp de opt luni, alături de alţi cîini  – cele mai grele teste au fost cele din camera de presiune şi din centrifugă –, Laika nu a rezistat zborului. A murit în timpul misiunii. “Laika era tăcută şi fermecătoare”, nota doctorul Vladimir Iazdovski într-o lucrare despre medicina spaţială sovietică. Poziţia oficială iniţială a cercetătorilor sovietici a fost mult timp contestată. Ei spuneau atunci că, după ce a ajuns pe orbită, bătăile inimii şi presiunea sîngelui Laikăi erau normale, dar ea a fost eutanasiată, după o săptămînă de la lansare, cu o injecţie programată, doarece nu exista posibilitatea reală a întoarcerii ei pe Pămînt. După aproape o jumătate de secol, adevărul a ieşit la iveală. Participanţii la acest experiment au dezvăluit că, deşi injecţia letală programată exista, Laika a murit din cauza supraîncălzirii scutului rachetei, la numai cîteva ore după ce a ajuns pe orbită. Laika trăieşte însă în sufletele oamenilor care nu au renunţat la visul de a zbura în spaţiul cosmic.

 

Primul sud-corean în spaţiu

Primul astronaut sud-corean, în vîrstă de 29 de ani, a ajuns pe Staţia Spaţială Internaţională. Pentru transportul lui Yi So-yeon, inginer în nanotehnologie, pe ISS, Coreea de Sud a plătit Rusiei aproximativ 25 de milioane de dolari. Zborul pînă la platforma orbitală a fost efectuat la bordul navetei ruseşti Soyuz.

 

O nouå imagine a lunii lui Marte

Cercetătorii de la NASA au montat o imagine a uneia dintre lunile lui Marte, din două fotografii captate de naveta spaţială aflată pe orbita acestei planete, relatează Science Daily. Camera de înaltă rezoluţie montată pe naveta spaţială a NASA a înregistrat două fotografii ale lui Phobos, la un interval de zece minute, oferind cercetătorilor o nouă imagine a lui Phobos, une dintre cele două luni micuţe ale lui Marte. “Phobos reprezintă un centru de interes deoarece suprafaţa ei poate fi bogată în carbon”, a spus cercetătorul Alfred McEwen, de la Laboratorul de Investigaţii Lunare şi Planetare al Universităţii din Arizona, Tucson.

 

Indicii noi despre asteroizi vechi

Nămolul de pe fundul oceanului conţine indicii importante despre asteroizii care au lovit Pămîntul în trecut, relatează NewScientist. Oamenii de ştiinţă au descoperit o nouă metodă de a studia efectele din trecut ale asteroizilor asupra planetei noastre, bazată pe studiul concentraţiilor de osmiu din componenţa nămolului aflat pe fundul oceanelor. Tehnica aparţine unei echipe de cercetători condusă de François Paquay, de la Universitatea Hawaii din Honolulu, Statele Unite. Cercetătorii au căutat metal în mostrele de sedimente, obţinute prin forarea platformei oceanice.

 

Gåuri negre sub lupå

Astrofizicienii s-au folosit de un computer pentru a prezice ce s-ar putea întîmpla în cazul în care trei găuri negre orbitează una în jurul celeilalte, informează Space.com. “Din simularea realizată au rezultat trei posibilităţi: cele trei pot forma o singură gaură neagră gigant, două se pot uni formînd o gaură neagră, în timp ce o a treia se deplasează pe o orbită elipsoidală sau se pot depărta una de cealaltă”, a declarat Carlos Lousto de la Institutul de Tehnologie din Rochester, Statele Unite. La începutul anului trecut, astronomii au descoperit, la o distanţă de 10,5 miliarde de ani lumină de Terra, trei cuasari apropiaţi, generaţi de trei găuri negre gigant situate în centrul galaxiei. O unire a acestor găuri negre ar reprezenta unul dintre cele mai energetice evenimente din Univers, eliberînd tone de energie sub formă de valuri gravitaţionale.

 

Cerinţe ruseşti

Rusia va cere în iunie partenerilor săi străini să extindă folosirea Staţiei Spaţiale Internaţionale pînă în 2020, pentru că segmentul rusesc nu va fi gata pînă atunci, informează AFP. “Nu putem realiza ceea ce ne-am propus pentru 2010, decît pînă în 2015, aşa că trebuie să apelăm la partenerii noştri străini pentru folosirea ISS pînă în 2020”, a declarat Vitali Lopota, directorul companiei spaţiale ruseşti RKK Energiya.

 

Cea mai micå planetå

Oamenii de ştiinţă spanioli au descoperit cea mai mică planetă în afara sistemului solar, informează Reuters, preluată de Yahoo News. Planeta, numită GJ 436c, are o rază de 50 de ori mai mare decît a Pămîntului şi orbitează în jurul unei stele pitice roşii din constelaţia Leului, la distanţă de 30 de ani lumină de Terra. Cu o masă de cinci ori mai mare decît a Pămîntului, aceasta este cea mai mică planetă descoperită pînă acum în afara sistemului solar, iar tehnicile în continuu progres deschid căi spre explorarea unor lumi foarte asemănătoare cu a noastră.