Langurul din Budapesta

Grădina zoologică din capitala Ungariei, Budapesta, se poate mîndri cu un puiuţ de langur (Trachypithecus auratus). Bebeluşul, cel mai recent nou-născut din frumoasa grădină zoologică, a fost dat în grija tatălui, pe care îngrijitorii l-au numit Orange.

Grădina zoologică din capitala Ungariei, Budapesta, se poate mîndri cu un puiuţ de langur (Trachypithecus auratus). Bebeluşul, cel mai recent nou-născut din frumoasa grădină zoologică, a fost dat în grija tatălui, pe care îngrijitorii l-au numit Orange. Mama micuţului se află într-un alt ZOO, la cîteva sute sau chiar mii de kilometri distanţă... tocmai în Olanda.

Puiul de langur din Budapesta are însă rude şi în Asia. De fapt, această specie de maimuţe trăieşte în sud-estul Asiei, fiind specifică atît Insulei Java, cît şi unei serii de alte insule indoneziene. Aceste maimuţe, cunoscute şi sub numele de Javan Lutung, ies în evidenţă prin lungimea impresionantă a cozii, de aproximativ 87 de centimetri, în comparaţie cu corpul, care nu depăşeşte cel mai adesea 55 de centimetri lungime. O altă trăsătură mai neobişnuită constă în faptul că femelele de languri au întotdeauna grijă atît de propriii pui, cît şi de cei ai altor “mame”. Cu toate acestea, mamele sînt extrem de agresive unele cu altele.

Specimenele Trachypithecus auratus socializează foarte mult, trăind în grupuri de aproximativ şapte membri, şi au o dietă în principal erbivoră, care a determinat dezvoltarea organismului pentru acest tip de hrană. Astfel, langurii au glande salivare mai mari decît la alte primate şi un stomac “setat” să digere plantele mult mai eficient decît o fac alte animale. Primatele Javan Lutung nu au un sezon anume pentru perioada de împerechere, iar femelele dau naştere doar cîte unui pui după fiecare gestaţie.

Cînd vorbeşte şeful…

Deşi emit sunete extrem de puternice atunci cînd zboară, liliecii tac chitic atunci cînd “vorbeşte” şeful lor, scrie Live Science. Cercetătorii americani au descoperit că pentru aceste animale este foarte important ca în timpul zborului să fie atente la sunetele emise de liderul grupului, astfel că sînt nevoiţi să întrerupă orice sunet toţi odată pentru a nu se încurca în “indicaţiile” şefului. Experţii au înregistrat sunetele emise de mai multe perechi de lilieci aflaţi în zbor, descoperind că în 76% din timp, cel puţin unul dintre ei a tăcut mai mult de 0,2 secunde. “La lilieci, 0,2 secunde înseamnă foarte mult. Ei produc, în mod normal, sunete la intervale cuprinse între 0,02 şi 0,05 secunde”, susţine cercetătorul Cynthia Moss de la Universitatea din Maryland, SUA.

Orientare magnetică

Oamenii de ştiinţă germani au descoperit că vacile se orientează pe direcţia nord-sud cu ajutorul unei “busole interioare”, informează Associated Press. În urma studierii unor imagini captate prin satelit şi efectuate pe mai multe mii de vaci din întreaga lume, cercetătorii de la Universitatea Duisburg-Essen din Germania au observat că, în timpul odihnei, cele mai multe animale au avut tendinţa de a se alinia pe direcţia nord-sud. “Cîmpul magnetic al Pămîntului este un factor care trebuie luat în considerare”, susţine Sabine Begall, apreciind că această observaţie ridică o nouă provocare pentru lumea ştiinţifică în încercarea de a descoperi motivul acestui comportament surprinzător al animalelor.

Tigrii cu colţi din America de Sud

Descoperirea unor fosile aparţinînd mai multor specii de tigru cu colţi în America de Sud i-a luat prin surprindere pe paleontologii venezueleni, scrie Associated Press. Fosilele, despre care se crede că datează de aproximativ 1,8 milioane de ani, au fost descoperite din întîmplare de un grup de munictori care instalau o ţeavă pentru petrol. Printre aceste fosile se regăseşte şi o specie de tigru cu colţi despre care nu se ştia că ar fi trăit pe continentul sud-american, prezenţa sa aici dezvăluind noi indicii despre viaţa în regiune în urmă cu mai multe milioane de ani.

Balena albă din Australia

Într-un golf din vestul Australiei a fost descoperit un exemplar albinos extrem de rar de balenă sudică (Eubalaena australis), informează Reuters. Puiul, în vîrstă de aproximativ 2 luni, a fost botezat “Wilgi Ma Nung”, nume care în limbajul local al aborigenilor Wardandi înseamnă “balena albă”. Potrivit personalului specializat în supravegherea balenelor din zonă, albinosul va rămîne în apele locale, împreună cu femela care i-a dat naştere, timp de încă o lună pentru a creşte în greutate, înainte de a porni spre Oceanul Antarctic. Golful Flinder din Augusta, Australia, este renumit ca fiind un loc propice pentru naşterea şi îngrijirea balenelor sudice.

De ce mor somonii?

Cercetătorii canadieni au mai făcut un pas în încercarea de a afla motivele pentru care scade foarte mult numărul exemplarelor de somon în fiecare an, scrie Live Science. Oamenii de ştiinţă au ataşat transmiţătoare cîtorva specimene de somon atlantic pentru a afla mai multe detalii despre călătoriile acestor peşti înspre ocean şi motivul pentru care doar unul din 140 de exemplare supravieţuieşte. “Somonii sînt peşti specifici (în Canada – n.r.), dar se află pe cale de dispariţie, iar oamenii vor să afle de ce”, aminteşte Mike Stokesbury de la Universitatea Dalhousie din Canada.