x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Tech Ştiinţă Lista roşie a speciilor în pericol

Lista roşie a speciilor în pericol

11 Oct 2008   •   00:00

Vânătoarea şi distrugerea voluntară a habitatelor animalelor sunt principalii factori care determină exterminarea unei specii de mamifere din patru, se arată într-un recent studiu, dat publicităţii la Barcelona.



Vânătoarea şi distrugerea voluntară a habitatelor animalelor sunt principalii factori care determină exterminarea unei specii de mamifere din patru, se arată într-un recent studiu, dat publicităţii la Barcelona. Criza actuală este considerată ca fiind cea de-a şasea perioadă de extincţie a speciilor, precedenta fiind cea corespunzătoare dispariţiei dinozaurilor, în urmă cu 65 de milioane de ani. Raportul, care este parte constitutivă din aşa-numita Listă Roşie a animalelor aflate pe cale de dispariţie (listă creată în anii 1960), a fost realizat cu ajutorul a 1.700 de specialişti din lumea întreagă. "Mamiferele dispar mai repede decât am crezut – o specie din patru este ameninţată la nivel global”, a declarat, pentru Reuters, Jan Schipper, liderul grupului de cercetători. Potrivit cotidianului britanic The Independent, care citează din declaraţiile omului de ştiinţă, cele mai ameninţate specii sunt mamiferele de uscat din Asia. Aici, de exemplu, urangutanii suferă cel mai mult de pe urma despăduririlor, iar în total 80% dintre primatele de pe acest continent sunt, în prezent, ameninţate cu dispariţia. Studiul biologic – cel mai amplu realizat vreodată - a fost dat publicităţii la începutul acestei săptămâni de către Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (UICN). În urma cercetărilor efectuate s-a constat că, dintre cele 4.651 de specii studiate, 1.139 se află în prag de extincţie şi 188 sunt considerate ca având grad ridicat de probabilitate pentru a dispărea de pe faţa Pământului. Dintre acestea din urmă face parte şi râsul iberian, care mai numără în prezent între 84 şi 143 de specimene adulte. Dintre speciile considerate în pericol se află diavolul tasmanian din Australia (un marsupial carnivor a cărui populaţie a scăzut cu 60% în ultimii zece ani) şi foca din Marea Caspică (a cărei populaţie a scăzut cu 90% în ultima sută de ani din cauza vânatului în exces). Din totalul de 16.928 de specii de animale sau de plante pe cale de dispariţie (specii luate în calcul în 1963), 3.246 sunt "specii în pericol critic” (probabilitatea de extincţie a acestor specii este foarte ridicată), 4.770 se află "în pericol” şi 8.912 sunt considerate "vulnerabile”. Cercetările arată că principalele cauza care au provocat acest dezechilibru sunt distrugerea habitatelor şi vânătoarea excesivă. Populaţiile unei specii din două se află în declin, se mai arată în studiul internaţional. Şi încălzirea globală este răspunzătoare pentru situaţia actuală, spun, de data aceasta, specialiştii de la o organizaţie din cadrul ONU care se ocupă de schimbările climatice. În ciuda datelor alarmante prezentate luni la Barcelona şi a întregului lanţ de informaţii date publicităţii în perioada 5-14 octombrie, când are loc, în acest oraş spaniol, o conferinţă internaţională, există voci în comunitatea ştiinţifică, potrivit cărora situaţia ar putea fi redresată. Datorită unor măsuri de conservare s-au obţinut rezultate încurajatoare pentru cinci la sută dintre speciile de mamifere ameninţate. Din această categorie fac parte bizonul european şi dihorul cu picioare negre din America de Nord. Într-o situaţie pozitivă se află şi caii sălbatici, care au fost reintroduşi în Mongolia.


Cântece de recompensă

În lumea păsărilor, masculii se simt recompensaţI după ce cântă un tril de împerechere unei femele, informează Biology News, citând un studiu publicat în revista PLoS ONE. Atunci când încep să cânte, se activează anumite zone din creierul masculilor asociate cu primirea unei recompense. În timpul ritualului de împerechere masculii scot anumite sunete direcţionate spre femele, însă ei cântă şi atunci când sunt singuri, fie pentru a repeta, fie pentru a comunica cu păsările care nu se află în câmpul lor vizual – acesta este un cântec nedirecţionat. Experţii de la Institutul RIKEN pentru Cercetarea Creierului au descoperit că doar prestarea cântecelor direcţionate activează zonele "de recompensă" din creier.


Prinţul charles sare la "gătul" omg

Eşecul introducerii organismelor modificate genetic (OMG) în agricultură a dus la un val de sinucideri în rândurile fermierilor săraci din India, a declarat, în cadrul unei conferinţe organizate la New Delhi, Prinţul Charles al Marii Britanii, citat de ediţia online a publicaţiei The Independent. Cultivarea plantelor modificate ar trebui să reprezinte "o chestiune morală globală" şi "un pas greşit în calea hrănirii omenirii", a mai spus prinţul, apreciind că această tehnologie genetică poate fi uşor asociată cu practicarea unei "ştiinţe fără umanitate".


Dintele fosilizat descoperit de Ike

Uraganul Ike, care a forţat aproaximativ un milion de americani să fugă din calea lui, a scos la iveală, într-un cartier din localitatea Caplen din statul Texas, un dinte fosilizat de mărimea unei mingi de fotbal. Paleontologul Jim Westgate spune că ar putea fi vorba despre un dinte care ar fi aparţinut unui mamut columbian, care trăia pe teritoriul nord-american în urmă cu aproximativ 10.000 de ani, informează AP.


Urmă de picior, după 570 de milenii

În deşertul Nevadei au fost descoperite, în piatră, urme de picioare aparţinând unei creaturi acvatice, care a trăit în aceste locuri în urmă cu aproximativ 570 de milioane de ani. În acele vremuri, zona pe care astăzi o cunoaştem sub numele de Nevada era scăldată de apă, iar animalul care ar fi lăsat aceste urme exista aici în perioada de dinaintea Cambrianului, adică într-o vreme în care cercetătorii de astăzi cred că doar microbii şi animalele simple pluricelulare puteau trăi. Urmele descoperite în piatră arată ca două puncte uşor alungite şi paralele, fiecare dintre ele având doi milimetri diametru.


Larmă în ocean

Un studiu realizat de cercetătorii americani arată că poluarea oceanului transformă acest mediu într-o zonă foarte zgomotoasă, sunetele emise de animale fiind propagate pe distanţe mai lungi, scrie Live Science. Din cauza absorbţiei unei cantităţi mari de CO2 din atmosferă, apa îşi schimbă compoziţia chimică, devenind din ce în ce mai acidă. Această schimbare modifică propagarea sunetelor în ocean, în special a celor înalte. Cercetătorii estimează că viteza de transmitere a sunetelor este cu 10% mai mare decât în ultimii o sută de ani, până în anul 2050 urmând să fie propagate cu aproximativ 70% mai rapid.


Progres genetic

Oamenii de ştiinţă francezi susţin că au descoperit o modalitate de a descifra codul genetic complex al grâului. Cercetătorii au construit harta celui mai mare cromozom al grâului, denumit cormozomul 3B, demonstrând, astfel că există posibilitatea secvenţierii întregului cod genetic al acestei plante. "Sperăm ca în următorii cinci ani să avem harta fizică a întregului genom", a spus Etienne Paux, cercetător la Institutul Naţional de Cercetări Agronomice din Franţa.


Împerechere eşuată

O broască ţestoasă în vârstă de aproximativ 80 de ani a înecat speranţele crescătorilor de la grădina zoologică din Suzhou (China), care şi-au dorit ca femela să dea naştere unui pui. Împerecherea dintre ultima femelă din specia ţestoaselor cu carapacea moale şi ultimul mascul din aceaşi specie a fost un eşec răsunător. Deşi masculul în vârstă de 100 de ani a reuşit să o lase însărcinată pe femelă, puii nu au ieşit din ouă. Până la următorul sezon de împerechere, femela ţestoasă se va întoarce în "culcuşul" ei supravegheat de o cameră de luat vederi, protejat cu geam blindat şi păzit de un gardian de la grădina zoologică din Suzhou.


Specie nouă de dinozaur

Paleontologii canadieni au descoperit o nouă specie de dinozaur care a dispărut în urmă cu mai mult de 72 de milioane de ani, în urma  unei catastrofe naturale, scrie Live Science. Oasele dinozaurilor au fost descoperite în regiunea Alberta din Canada, fiind catalogate ca aparţinând unei noi ramuri a genului Pachyrhinosaurus. Aceste animale aveau o structură osoasă deasupra nasului şi ochilor care susţinea un corn din cheratină.


Aventurile tonului

În timp ce peştii ton din apele care scaldă America de Nord şi ţările riverane Mării Mediterane revin la casele lor pentru a se împerechea, exemplarele de ton cu înotătoare albastre din Atlantic fug de-acasă, la vârste fragede, pentru a cunoaşte, în ape îndepărtate, alte exemplare din specia lor. Această idee a fost enunţată în cadrul unui studiu dat publicităţii săptămâna trecută şi realizat pe baza unor analize chimice la nivelul otolitului (corpuscul calcaros din labirintul urechii) peştilor ton.

×
Subiecte în articol: natura specii