Mâncarea gătită i-a "deşteptat" pe oameni

Potrivit unei noi teorii a cercetătorilor americani, prepararea alimentelor a contribuit la creşterea dimensiunilor creierului şi la dezvoltarea gradului de inteligenţă al fiinţelor umane.

"Umanizare”. Antropologul Richard Wrangham, specialist în cadrul Universităţii Harvard, SUA, a emis o ipoteză potrivit căreia gătitul mâncării a avut rolul de a ne "umaniza”. În sprijinul teoriei sale, cercetătorul amaerican a argumentat că prepararea alimentelor a determinat un aport sporit de elemente nutriţionale ce a condus la creşterea dimensiunilor creierului permiţând oamenilor să întreprindă o serie de activităţi noi, precum vânatul sau participarea l viaţa socială. Pe de altă parte, gătitul mâncării a permis dezvoltarea intelingenţei strămoşilor omului contemporan, făcându-i ca, odată cu creşterea dimensiunilor creierului, să-şi poată pune mai multe întrebări.

Oamenii de ştiinţă au constatat că există o interdependenţă între dimensiunile corpului şi numărul celulelor nervoase, motivul constituindu-l cantitatea-limită de alimente pe care un animal la poate consuma. Relaţia e influenţată şi de faptul că, în cazul oamenilor, creierul consumă o mare cantitate de energie. Potrivit cercetătoarelor Karina Fonseca - Azevedo şi Suzana Herculano - Houzel, de la Universitatea Federală din Rio de Janeiro, Brazilia, creierul uman consumă circa 20% din energia rezultată în urma reacţiilor metabolice, chiar dacă acesta reprezintă o mică parte din masa corporală. Savantele au declarat că descoperirile lor au constituit o dovadă supimentară în sprijinul teoriei potrivită căreia prepararea hranei a jucat un rol important în evoluţia speciei umane, marcând un  adevărat "punct de cotitură” în timpul procesului.

Element ajutător. Prepararea alimentelor a jucat un rol decisiv în dezvoltarea inteligenţei, permiţând oamenilor să aibă un creier mai mare, fără ca dimensiunile corpului să scadă. Cercetări anterioare relevaseră avantajele obţinute de oameni prin gătitul mâncării, creşterea aportului de calorii prin uşurarea unor procese desfăşurate în interiorul corpului uman precum: mestecarea, digestia şi absorbţia elementelor nutritive. Pe de parte, introducerea cărnii crude în alimentaţia strămoşilor oamenilor de astăzi ar fi dus la creşterea aportului caloric al hranei. Pe de altă parte, carnea crudă era greu de mestecat şi de digerat, gătirea acesteia făcând-o mai uşor de rupt în bucaţi mai mici şi de înghţit, sporind numărul de calorii. Prepararea mâncării a permis creşterea timpului ce putea fi afectat vieţii sociale şi altor activităţi. Noul "regim alimentar” al oamenilor preistorici a permis dezvoltarea creierului acestora, în paralel cu creşterea numărului de neuroni. Potrivit specialiştilor, procesul ar fi caracteristic animalelor cu dimensiuni asemănatoare celor ale maimuţelor mari

Rol evolutiv. Recentele cercetări ale specialiştilorf americani au relevat faptul că timpul dedicat zilnic hrănirii de către strămoşii omului era aproape egal cu cel alocat, în prezent, consumului hranei de maimuţele mari ce trăiesc în sălăbticie. Calculele au demonstrat că perioada destinată hărnirii este de circa 7-8 ore zilnic, fiind intervalul maxim pe care o maimuţă mare îl poate "aloca” acestui proces. Prin urmare, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că oamenii preistorici nu şi-ar fi putut spori dimensiunile creierului decât reducându-le sensibil pe cele ale corpului, ceea ce nu s-a putu observa, sau "invetând” o serie de activităţi noi precum gătitul mâncarii. Specialiştii sunt de părere că oamenii au început să gătească mâncarea în urmă cu circa 1,8 milioane ani şi fenomenul trebuie studiat în continuare. Procesul a permis oamenilor să obţină un aport energetic sporit, prin acumularea unui număr mai mare de calorii. Prin urmare, gătitul a jucat un rol important în procesul evolutiv.