Musafirii de pe venus

Cercetătorii britanici au făcut publică o nouă teorie controversată, potrivit căreia norii venusieni pot constitui un mediu propice pentru forme de viaţă microbiene, informează Live Science. Mai mult, cercetătorii speculează că există posibilitatea transferării acestor microbi pe Pămînt prin intermediul vîntului solar.

Cercetătorii britanici au făcut publică o nouă teorie controversată, potrivit căreia norii venusieni pot constitui un mediu propice pentru forme de viaţă microbiene, informează Live Science. Mai mult, cercetătorii speculează că există posibilitatea transferării acestor microbi pe Pămînt prin intermediul vîntului solar. "Temperatura şi presiunea (atmosferei venusiene) sînt în totalitate potrivite pentru supravieţuirea unor anumite tipuri de microbi", a spus cercetătorul Chandra Wickramasinghe de la Centrul de Astrobiologie al Universităţii Cardiff din Marea Britanie. Oamenii de ştiinţă britanici argumentează teoria potrivit căreia aceşti microbi ar putea fi transferaţi pe planeta noastră cu ajutorul vîntului solar prin faptul că fluxul continuu de energie solară transportă uneori şi ioni din atmosfera superioară a planetei Venus. Nu a fost însă dovedit ştiinţific că vîntul solar poate să transporte şi particule mai grele, precum cele de praf sau microbi. Această speculaţie a fost, de asemenea, contraargumentată dur de astrobiologi. "Este în regulă să lansăm speculaţii, deoarece nu putem considera că am aflat totul despre viaţa în Univers. Dar trebuie să efectuăm calcule riguroase şi să fim cinstiţi şi meticuloşi din punct de vedere ştiinţific cînd facem acest lucru", a spus David Grinspoon, astrobiolog la Universitatea din Arizona, menţionînd că materia transportată de vîntul solar se află la o altitudine mult mai mare faţă de mediul norilor venusieni, creîndu-se, astfel, o întrerupere fizică extrem de mare între cele două zone pentru a putea fi posibil transferul acestor forme de viaţă.

BUTURUGA MICĂ…
Una dintre cele mai masive stele din Calea Lactee i-a luat prin surprindere pe astronomi, intensitatea sa luminoasă dînd semne de scădere cu cîteva luni înainte de timpul pe care îl estimau specialiştii, relatează NewScientist. Comportamentul stelei Eta Carinae, denumită şi "supernova impostoare", deoarece după explozia sa din 1843 nu s-a autodistrus, îi contrariază pe cercetătorii americani, care nu reuşesc să explice schimbările bruşte repetitive ale intensităţii luminoase a acestui corp ceresc. O dată la 5,5 ani, steaua trece printr-un eveniment spectroscopic şi îşi pierde din intensitatea luminii. Cauza, după supoziţiile astronomilor, ar fi existenţa unui însoţitor stelar secret al "impostoarei", care o distruge în momentul în care trece prin spatele ei.  

CASSINI REVINE LA ENCELADUS
Naveta spaţială Cassini s-a întors să reexploreze una dintre lunile lui Saturn, Enceladus, scrie Live Science. Potrivit cercetătorilor, naveta spaţială vizează, din nou, polul sudic al satelitului lui Saturn, de această dată pentru a obţine informaţii despre temperatura jeturilor active de vapori îngheţaţi care alimentează cu gaz inelul E al lui Saturn, în timpul mişcării de revoluţie a lui Enceladus. "Este foarte interesant, pentru că vom trece la doar 50 de kilometri de suprafaţa lunii", a declarat Amanda Hendrix de la Laboratorul de Propulsie a Avioanelor din Pasadena, California, care va participa la misiune. Cassini va cerceta, de asemenea, sursa gheizerelor, oamenii de ştiinţă sperînd să obţină suficiente detalii încît să poată afla cu certitudine dacă la suprafaţa lui Enceladus se află apă în stare gazoasă sau lichidă. Totuşi, cercetătorii cred că, în ciuda rezoluţiei de circa 7 metri per pixel, sonda nu va reuşi să descompună supapele individuale care aruncă vaporii de apă îngheţată pînă la o înălţime de jumătate de metru.

BIG-BANG LA CERN
Organizaţia europeană pentru cercetări nucleare (CERN) va pune în funcţiune 10 septembrie un accelerator de particule gigant, numit Large Hadron Collider (LHC), destinat descoperirii secretelor creării universului, informează AFP, citată de Mediafax. Acceleratorul se află la 91 de metri sub Alpi, într-un locaş cu o lungime de 27 de metri şi o înălţime egală cu cea a unei clădiri de 12 etaje. S-a declarat că dispozitivul poate crea o temperatură de peste trei miliarde de grade Celsius, recreînd astfel condiţiile existente imediat după Big-Bang.

CRIMINALII SPAŢIALI
Cercetătorii de la Universitatea din Guelph, Canada, au realizat o simulare din care au observat că sistemul solar s-a format în linişte în toată "violenţa" creaţiei planetare. Se pare că formarea planetelor semăna în primele milioane de ani mai mult cu un meci de box în care planetele de acelaşi fel se luptau pentru a se alimenta cu gaz şi praf. Simularea a fost creată în peste 100 de scenarii, pentru a vedea cum s-au format giganţii gazoşi din discurile de gaz care înconjoară stelele tinere. Astronomii au observat că steaua-mamă încearcă să-şi omoare planetele atrăgîndu-le prin discul de gaz spre centrul său. Uneori planetele gazoase îşi creează o orbită eliptică şi acţionează ca o praştie, dezechilibrîndu-şi semenii şi trimiţîndu-i în spaţiu.

REVENIREA LUI PLUTO?
Astronomii sînt de părere că Pluto ar trebui să-şi reprimească statutul de planetă, anunţă The Telegraph. Uniunea Astronomică Internaţională a încadrat Pluto într-o nouă subclasă celestă, şi anume cea a plutoizilor. Oamenii de ştiinţă spun că această definiţie este confuză şi face imposibilă clasarea planetelor din afara sistemului solar. Astronomia se foloseşte de atribute ca gigant şi pitic pentru a descrie diverse subclase de planete, stele şi galaxii, iar oamenii de ştiinţă vor ca Pluto să rămînă o planetă pitică, dacă Jupiter este considerată încă o planetă-gigant.