Evoluţia tehnicii in Romănia, modele patentate de ingineri romăni, fizică interactivă, sau regăsirea unui univers al ştiinţei combinat cu arta. Toate la Muzeul Tehnic din Bucureşti.
Evoluţia tehnicii in Romănia, modele patentate de ingineri romăni, fizică interactivă, sau regăsirea unui univers al ştiinţei combinat cu arta. Toate la Muzeul Tehnic din Bucureşti.
SCURT ISTORIC. Aflat in Parcul Carol din Bucureşti, Muzeul Tehnic "Dimitrie Leonida" ascunde, sub o infăţişare modestă, peste 300 de colecţii ce conţin in jur de 5.000 de exponate. Dimitrie Leonida a infiinţat acest muzeu in anul 1909, după ce a văzut, in marile muzee tehnice din Europa, exponate ale invenţiilor patentate de romăni. Urmănd exemplul Muzeului Tehnic din München, profesorul Dimitrie Leonida a pus bazele muzeului tehnic, impreună cu ucenicii primei Şcoli de Electricieni şi Mecanici, in scopul prezentării didactice interactive, dorinţa sa fiind ca oricine să poată inţelege cum funcţionează diferite mecanisme, să poată activa fenomene electrice sau să observe principiile magnetismului.
MUZEUL. Clădirea este structurată pe mai multe categorii. La parter se regăsesc domenii precum mecanica, iluminatul, căldura, maşinile industriale, maşinile cu abur şi auto-moto-velo, iar la etaj sectoare destinate magnetismului şi electricităţii, fizica atomică, maşini de calcul şi tipărit, sau aviaţie. Fiecare exponat are povestea sa. Multe dintre ele au fost descoperite de profesorul Leonida prin poduri şi subsoluri, altele au fost aduse de la distanţe mari şi greu de parcurs in acea perioadă. "In timpul primului război mondial, fiind nevoie acută de armament, s-au topit multe obiecte din fontă pentru muniţie. El (Dimitrie Leonida, n.r.) a salvat foarte multe instalaţii electromecanice", explică pentru ZOOM muzeologul Mioara Zamfir. Inovaţii in domeniul tehnicii romăneşti, lucrări de licenţă devenite celebre, primele sisteme funcţionale de iluminat din Bucureşti, nenumărate machete şi punerea in mişcare a diferitelor obiecte pentru a observa principiul de funcţionare atrag copiii şi le dau profesorilor posibilitatea de a ţine orele de fizică intr-un mod interactiv pentru elevi şi studenţi in cadrul acestui muzeu.
Exponatele
Persu este primul automobil cu caroserie aerodinamică din lume, construit in 1923 de inginerul romăn Aurel Persu. Coeficientul aerodinamic al acestei maşini este foarte apropiat de cel al automobilelor din ziua de azi. Tot in colecţia muzeului se regăsesc exponate precum "trăsura cu motor" Olds Patent din 1898, deţinută iniţial de Carol Davila şi donată apoi şoferului acestuia, Emil Botnarenco.
Velocipedul, construit in anul 1900, era un vehicul foarte instabil, de aceea beneficia de instrucţiuni de folosire. Un alt exponat: bicicleta de lemn sau "zgalţăitorul de maţe". In cadrul muzeului sunt expuse modele de vehicule şi autovehicule pe două roţi. Cei pasionaţi de motociclete pot studia evoluţia, modul de construcţie şi tipul de motoare pe care il foloseau acestea.
Instalaţia electrică de la vechiul Teatru Naţional Bucureşti, unicat in Romănia, construită dintr-o maşină cu abur Brule şi un dinam Edison, a fost folosită din anul 1884, la doi ani după punerea in funcţiune, la New York, a primei centrale electrice cu sistem Edison. A fost folosită la iluminarea sălilor teatrului şi a esplanadei acestuia. In muzeu se regăsesc şi maşinile cu abur Brule ce au ajutat la iluminatul Gării de Nord.
Primul telefon folosit in Romănia. Acesta a fost adus in ţară in anul 1882, la Primăria oraşului Bucureşti. Prima convorbire a efectuat-o primarul, care a putut comunica cu un subaltern de la un alt etaj. Tot in domeniul telecomunicaţiilor se poate regăsi un alt exponat: telefonul Ericsson din anul 1914.
Unul dintre cele 8 automobile de curse Düesemberg Straight, construit special pentru circuitul de la Indianapolis in anul 1930 şi adus in Romănia in 1932. Construcţia automobilului este una deosebită datorită dispozitivului ce ii permitea să ia curbele la viteză mare. Automobilul a fost condus şi de pilotul de curse Jean Calcianu.
In sectorul de radioactivitate se regăsesc numeroase aparate şi dispozitive de măsurare a nivelului de radiaţii şi mănuire a substanţelor radioactive. Muzeologii vă pot oferi o poveste interesantă despre descoperirea radioactivităţii. Aici este expus primul laser artificial romănesc, construit in anul 1962, pe baza gazelor heliu şi neon, de fizicianul Ion Agărbiceanu.
Motorul electric de construcţie deschisă al primului tramvai electric ce a circulat in Bucureşti pe traseul Cotroceni - Obor in luna decembrie a anului 1894, impreună cu macheta acestui mijloc de transport. A fost ulterior inlocuit, in anul 1912, cu un motor incapsulat deoarece, pe timp de ploaie, se oprea din cauza apei.