x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ocolul planetei cu naveta

0
22 Noi 2007 - 00:00

După ce Congresul american a primit "nota de plată" pentru programele spaţiale cu oameni de explorare a Lunii, in anii ’60, politica agenţiei spaţiale americane avea să cunoască un viraj la 180 de grade. Legislativul american a aprobat in această perioadă bugete care au totalizat aproximativ 100 de miliarde de dolari

După ce Congresul american a primit "nota de plată" pentru programele spaţiale cu oameni de explorare a Lunii, in anii ’60, politica agenţiei spaţiale americane avea să cunoască un viraj la 180 de grade. Legislativul american a aprobat in această perioadă bugete care au totalizat aproximativ 100 de miliarde de dolari

pentru programele Mercury (1959-1963) şi Apollo (1961-1975), fapt ce a determinat ca reducerile de buget pentru NASA să devină, incepănd cu sfărşitul anilor ’60, o realitate cotidiană. Anii ’70 au insemnat pentru Administraţia Spaţială ani in care, pentru a-şi putea justifica existenţa, trebuiau dezvoltate noi proiecte şi noi politici care să ghideze cercetarea şi explorarea spaţială. Cursa spre Lună se dovedise un mare succes. Dar in mare parte datorită mediatizării excesive pe care au asigurat-o liderii de la Casa Albă. Facturile misiunilor care au dus oamenii in spaţiu sau pe Lună

s-au dovedit a fi insă o adevărată sperietoare pentru preşedinţii americani, confruntaţi in anii ’60-’70 cu războiul rece, războiul din ‡  ‡ Vietnam, cu recesiunea economică şi o gepolitică a curselor de inarmare nucleară.

Acces "de rutină" in spaţiu

Incă inainte de terminarea programului Apollo, in 1975, NASA dorea o continuare a explorărilor spaţiale americane prin instalarea unei centuri de staţii spaţiale in orbita terestră. Necesitatea unei staţii spaţiale mari, cu o reţea de avanposturi de cercetare in jurul Pămăntului şi al Lunii, pentru pregătirea misiunilor către Marte era insă umbrită de problemele financiare. Costurile proiectului NASA constituiau un veşnic subiect de scandal in anticamerele Biroului Oval sau in comisiile pentru finanţe şi bugete pentru cercetare spaţială din Congres. Nimeni nu părea dispus să aprobe cererile de finanţare ale NASA, in condiţiile in care pănă in anii ’70, navele spaţiale folosite in programele de cercetare nu puteau fi utilizate decăt o singură dată, iar costurile de pregătire ale unei misiuni, de antrenare a astronauţilor, pentru combustibil şi mentenanţă, erau efectiv "astronomice". Ca atare, NASA a pus pe masa preşedintelui Nixon propunerea pentru inceperea cercetărilor şi producerea navetei spaţiale. După cum se arată in raportul din august 2003 al Columbia Accident Investigation Board, "NASA a ales să justifice necesitatea proiectului Navetei Spaţiale pe criterii economice. Dacă acelaşi vehicul, după cum susţinea NASA, poate lansa proiecte guvernamentale, dar şi aparţinătoare sectorului privat, in condiţiile in care putea fi folosit de mai multe ori, atunci, costurile totale de lansare şi de mentenanţă a sateliţilor ar putea fi redus substanţial".

Retrospectiv privind, relaţia dintre NASA şi administraţiile prezidenţiale Nixon, Carter şi Reagan, la care se adaugă atragerea puternicului Departament al Apărării, a reprezentat o veşnică negociere politică şi o campanie susţinută de "seducere" a factorilor politici pentru obţinerea de finanţări pentru programul navetei spaţiale. Cea mai atrăgătoare faţadă a proiectului consta in oferirea unui foarte eficient instrument pentru capitalizarea punctelor electorale. Nixon a aprobat programul, pentru că acesta ducea la un număr crescut de locuri de muncă in state importante pentru intenţiile de vot in alegerile din 1972. Mai mult, in condiţiile in care ruşii aveau capacitatea de a trimite oameni in spaţiu, incapacitatea Statelor Unite de a face acelaşi lucru nu era o alternativă viabilă. Războiul Rece nu se incheiase. Preşedintele Ronald Reagan, cel care practic a văzut primele zboruri ale aparatelor din programul NASA, intr-un discurs de Ziua Independenţei, la 4 iulie 1982, sublinia apăsat avantajele navetei: "Accesul de rutină in spaţiul cosmic, din motive economice, pentru explorări ştiinţifice, proiecte comerciale şi misiuni legate de securitate naţională". De la bun inceput, proiectul navetei spaţiale fusese găndit ca un mijloc eficient de a transporta oameni, incărcături de echipamente şi instrumente de cercetare sau militare in spaţiu şi de a furniza componente pentru staţiile spaţiale. Insă contextele politice şi restricţiile financiare au dictat prima utilizare a navetei spaţiale ca vehicul capabil să transporte frecvent oameni in spaţiu şi să asigure mentenanţă pentru reţeaua de sateliţi intr-un timp in care tensiunile dintre SUA şi Rusia nu permiteau colaborări extinse in programele spaţiale complexe.

Doctorul Faget şi Enterprise

"Creierul" tehnic al programului navetei spaţiale este considerat specialistul Maxime Faget, cel după ale cărui planuri şi specificaţii s-a construit capsula Mercury, prima navă spaţială americană care a dus oameni in spaţiu. Cercetările sale despre rachete şi nave spaţiale reutilizabile stau la baza proiectului Navetei Spaţiale dezvoltat de NASA. Prima finanţare obţinută de agenţia spaţială americană pentru indrăzneţul proiect a avut o limită maximă de 5,5 miliarde de dolari. Cifrele reale ale proiectării, dezvoltării unui prototip şi subcontractării serviciilor producătorilor de componente şi ansambluri, precum Lockheed Martin, erau insă triple faţă de ceea ce NASA a trecut in bugetele sale oficiale.

Ansamblul navetei a fost găndit din trei părţi: rezervorul extern, care furnizează combustibilul necesar lansării, rachetele propulsoare şi nava propriu-zisă (Orbiter). Pentru reintrarea in atmosferă, in urma orbitării, naveta trebuia să fie dotată cu aripi de tip Delta, tren de aterizare asemănător avioanelor comerciale şi un scut termic ce trebuia să facă faţă unor temperaturi de peste 1.600 de grade.

Cei şase magnifici

In cadrul programului spaţial destinat navetelor, NASA a operat şase astfel de aparate: Enterprise, Columbia, Challenger, Atlantis, Discovery şi Endeavour. Primul dintre ele, Enterprise, a fost dedicat exclusiv testelor in atmosfera terestră, deoarece nu era dotat cu scut termic. La 15 februarie 1977, Enterprise şi-a inceput perioada de teste, care a durat pănă in octombrie 1977. Insă adevăratul pionier al zborurilor spaţiale in programul NASA dedicat navetelor a fost Columbia.

Primul său zbor, la data de 12 aprilie 1981, i-a dus in orbita terestră pe astronauţii John W. Young şi Robert L. Crippen, care au aterizat in siguranţă după două zile, la 14 aprilie, la Edwards Air Force Base, California. După acest zbor, specialiştii au identificat probleme legate de avariile pe care le-au produs rachetele propulsoare, insă, din perspectiva NASA, aceasta nu era o problemă. Stringenţele de ordin financiar şi calendarul pe care agenţia spaţială americană il făcuse deja pe următorii ani au produs insă multe       ‡

Neajunsuri. Unul dintre aspectele cele mai grave a fost că, iniţial, navetele nu erau prevăzute cu sisteme de salvare pentru echipaj. NASA a justificat mai mult retoric această decizie, subliniind că siguranţa programului navetelor spaţiale făcea inutilă o astfel de prevedere. Lucru infirmat tragic de catastrofa Challenger la 28

ianuarie 1986, cănd, la 73 de secunde de la lansare, naveta a explodat, iar echipajul, format din şapte astronauţi a pierit in flăcări. "Fişa de post" pentru fiecare navetă prevedea 100 de lansări inainte de a fi scoasă din uz. In prezent, după cel de-al doilea dezastru al programului, cu dezintegrarea navetei Columbia, in februarie 2003, şi moartea echipajului său, NASA operează trei navete: Atlantis, Discovery şi Endeavour. Dar cu un buget insuficient destinat acestui program, fiind constant in ultimii trei ani (patru miliarde de dolari anual), la care se adaugă şi noua politică spaţială anunţată in 2004 de preşedintele Bush, NASA se află intr-o dilemă serioasă. După ce George W. Bush a anunţat necesitatea opririi programului navetei spaţiale, estimată pentru 2010, SUA se văd intr-o situaţie deloc plăcută: să depindă total de zborurile spre Staţia Spaţială Internaţională (ISS) operate de Roskosmos, prin intermediul rachetelor Soyuz. Acestea au marele dezavantaj al unei capacităţi foarte limitate de transport. Astfel va deveni problematică lansarea in spaţiu a modulelor necesare dezvoltării ISS, pe lăngă faptul că angajamentele NASA faţă de contractorii externi de servicii spaţiale stărnesc in prezent aprige dezbateri in Biroul Oval şi in Congres.

Naveta spaţială roşie

După lansările ultramediatizate ale navetelor din programul NASA, URSS a desfăşurat programul Buran, in care, pe principii ciudat de asemănătoare cu cele ale designului american, se dorea testarea unei nave spaţiale care să permită repetata sa folosire in zborurile orbitale. Unicul zbor, cel de test, al navetei Buran 11F35 K1 a avut loc la 15 noiembrie 1988, aceasta fiind pilotată de sisteme automate de la sol. Naveta nu avea instalate la bord sisteme care să permită supravieţuirea. Lansată la bordul rachetei Energia, concepută special pentru acest proiect, naveta a petrecut 206 minute la o altitudine suborbitală şi a reuşit o aterizare bună la cosmodromul din Baikonur in Kazahstan. Programul a fost abandonat in 1993 din lipsa fondurilor pentru programul spaţial post sovietic, iar in 2002, Buran a fost distrusă prin prăbuşirea infrastructurii hangarului in care era depozitată. In prezent, Roskosmos lucrează la dezvoltarea unui nou proiect de navă spaţială reutilizabilă, Kliper, care va fi inlocuitorul programului Soyuz.

Citeşte mai multe despre:   programul,   spaţiu,   insă,   spaţiale,   nasa,   spaţială,   programului,   naveta,   navetei,   zoom plus

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Piaţa jocurilor video creşte cu 45 de miliarde de dolari odată cu lansarea noilor generaţii de console

Piaţa jocurilor video creşte cu 45 de miliarde de dolari odată cu lansarea noilor generaţii de console
Industria consolelor urmează să genereze venituri de 45 de miliarde de dolari anul acesta, potrivit firmei de cercetare de piață Newzoo, în condițiile în care peste 700 de milioane de oameni joacă jocuri video...

Studiu: Persoanele care au fost infectate cu COVID-19 dezvoltă imunitate pentru cel puțin șase luni

Studiu: Persoanele care au fost infectate cu COVID-19 dezvoltă imunitate pentru cel puțin șase luni
Persoanele infectate cu COVID-19 dezvoltă imunitate pentru cel puțin șase luni după infecție, arată un studiu al universității britanice Oxford, notează AFP. Cercetările, care nu au fost încă evaluate,...

Atenție! Cele mai simple parole pot fi sparte în doar o secundă

Atenție! Cele mai simple parole pot fi sparte în doar o secundă
NordPass a publicat noul top al celor mai slabe parole, iar cea mai slabă este, pentru al treilea an consecutiv, „123456”. Specialiștii atrag atenția că cele mai simple parole pot fi sparte în doar o...

UPDATE Elon Musk a trimis astronauți la Stația Spațială Internațională

UPDATE Elon Musk a trimis astronauți la Stația Spațială Internațională
Astronauții din capsula Crew Dragon au intrat în Stația Spațială Internațională (ISS). Aceștia sunt Michael Hopkins, Victor Glover şi Shannon Walker, împreună cu japonezul Soichi Noguchi. Ei vor sta...

Apollo 12, misiunea uitată. Se împlinesc 51 de ani de la a doua aselenizare

Apollo 12, misiunea uitată. Se împlinesc 51 de ani de la a doua aselenizare
Pe 14 noiembrie 1969 pleca spre lună misiunea Apollo 12, una dintre misiunile despre care nu se vorbeşte aproape deloc. Racheta Saturn V a fost lovită de fulger de două ori la decolare, iar un streptococ a fost desco...

Atac cibernetic asupra companiilor care dezvoltă vaccinul anti-COVID-19

Atac cibernetic asupra companiilor care dezvoltă vaccinul anti-COVID-19
Hackerii ruşi şi nord-coreeni au încercat să spargă sistemul mai multor companii farmaceutice implicate în dezvoltarea vaccinului anti-COVID-19. Hackerii lucrau pentru guvernele Rusiei şi Coreei de...

Studiu: Pacienții cu diabet au un risc cel puțin dublu de deces în cazul infectării cu COVID-19

Studiu: Pacienții cu diabet au un risc cel puțin dublu de deces în cazul infectării cu COVID-19
Pacienții cu diabet au un risc cel puțin dublu de deces în cazul infectării cu COVID-19, potrivit unui studiu publicat joi în revista medicală „The Lancet”, scrie dpa. Astfel, studiul arată că...

Bentley vrea ca până în 2030 să producă doar automobile electrice

Bentley vrea ca până în 2030 să producă doar automobile electrice
Producătorul auto de lux Bentley și-a făcut publice planurile de a fabrica doar automobile electrice până în 2030, anunță BBC. Până atunci, compania își va schimba gama de modele, pentru a oferi doar...

China a lansat cu succes primul satelit 6G

China a lansat cu succes primul satelit 6G
China a lansat primul satelit 6G în spaţiu pentru a testa noua tehnologie. Satelitul a ajuns pe orbită alături de alţi 12 sateliţi lansaţi de către Centrul de lansare a sateliţilor Taiyuan, din provincia...

IPhone 12 ajunge în România

IPhone 12 ajunge în România
Lansat în luna octombrie, iPhone 12 ajunge şi în România săptămâna viitoare. Telefoanele sunt disponibile la precomandă, urmând să fie livrate după 13 noiembrie. Operatorii de telefonie Orange şi Vodafone ...

Oamenii de știință au conceput un sistem pentru descoperirea falsurilor

Oamenii de știință au conceput un sistem pentru descoperirea falsurilor
Codurile de bare de pe etichete și codurile QR ar putea fi înlocuite de un sistem de identificare invizibil, bazat pe ADN. Noile elemente vor fi mai eficiente pentru descoperirea unor produse contrafăcute,...

Studiu: Hackerii se reorientează către social media și îi atacă pe utilizatorii Facebook

Studiu: Hackerii se reorientează către social media și îi atacă pe utilizatorii Facebook
Un studiu Kaspersky arată că hackerii s-au reorientat către social media. Facebook este ţinta celor mai multe atacuri de acest tip. Atacurile vizează şi firmele, care utilizează muncă online. Un studiu...

Un asteroid, aproape să lovească Terra

Un asteroid, aproape să lovească Terra
Administrația Națională Aeronautică și Spațială - NASA - a anunțat, încă din luna august, că un asteroid se va apropia la maximum de Terra și ar putea chiar să o lovească în data de 2 noiembrie 2020,...

Pret Iphone 11 pro Max second hand care nu trebuie ratat de nici un pasionat de Iphone

Pret Iphone 11 pro Max second hand care nu trebuie ratat de nici un pasionat de Iphone
Nivelul de trai de care ne bucuram in momentul de fata se datoreaza intr-o mare masura si dezvoltarii tehnologiei. In ultimi ani tehnologia s-a dezvoltat foarte mult, aceasta dezvoltare realizandu-se si in momentul de fa...

Ar putea formula de terpene de canabis să trateze COVID-19?

Ar putea formula de terpene de canabis să trateze COVID-19?
O formulă unică de terpene de canabis a fost testată pentru eficacitatea sa în tratarea infecțiilor virale, inclusiv COVID-19. Formula de terpene de CBD este dedicată în mod unic pentru tratarea și prevenirea...
Serviciul de email marketing furnizat de