Oamenii de ştiinţă au mai făcut un pas în direcţia desluşirii misterelor fibrei secretate de arahnide. Aceste insecte sunt manufacturierii celei mai rezistente ţesături din lume.
O echipă de cercetători de la Departamentul de Zoologie al Universităţii Oxford din Marea Britanie speră să poată descifra secretele durităţii pânzei de păianjen o dată cu punerea în funcţiune a unui nou "supermicroscop". Acesta, denumit ISIS 2, îi va ajuta pe cercetători să observe obiecte ce au o dimensiune mai mică de 10.000 de ori faţă de un fir de păr.
MAI TARE DECÂT OŢELUL. Supermicroscopul poate fi extrem de util pentru conceperea ţesăturilor şi a materialelor avansate din punct de vedere al rezistenţei. Unul dintre scopurile construirii ISIS 2 este şi descifrarea reţetei unui material de cinci ori mai rezistent decât oţelul şi de trei ori ori mai elastic decât fibrele de aramid (fibre sintetice rezistente la căldură din categoria poliamide, n.r.) – pânza de păianjen. Arahnidele produc aproximativ şapte tipuri diferite de pânză, fiecare dintre aceste fire având structură moleculară şi proprietăţi mecanice diferite, în funcţie de scopul pentru care a fost construită. Cercetătorii, deşi cunosc atât etapele trecerii din stare lichidă în stare solidă a secreţiei acestor insecte, cât şi structura glandelor care o generează, nu au reuşit până în prezent nici măcar să se apropie de crearea unei fibre asemănătoare. Ei investighează acum condiţiile necesare unei astfel de transformări de la lichid la solid. "Studiem mediul pe care îl creează păianjenul pentru a ţese fibrele", explică cercetătorul Chris Holland, adăugând însă că secretul constă în modul de trecere dintr-o stare de agregare în cealaltă.
Acest microscop este primul după ISIS, aparat ce a fost utilizat până în prezent, printre altele, pentru a măsura moleculele de lichid din secreţie, în starea lor naturală, în timp ce sunt supuse unei presiuni asemănătoare celei generate de organismul păianjenilor pentru a produce pânza. Generarea unei fibre identice cu cea a pânzei de păianjen va duce, cel mai probabil, la obţinerea unor materiale mult mai rezistente care pot fi utilizate într-o gamă largă de domenii, fie că este vorba despre costume de protecţie extrem de flexibile, veste antiglonţ rezistente la orice muniţie sau implanturi biomedicale.
Citește pe Antena3.ro