Populaţii malaeziene

Arheologii au descoperit în Malaezia peninsulară şi în Insula Borneo două serii de oseminte umane neolitice care ar putea oferi indicii despre viaţa preistorică, informează AFP.

Arheologii au descoperit în Malaezia peninsulară şi în Insula Borneo două serii de oseminte umane neolitice care ar putea oferi indicii despre viaţa preistorică, informează AFP. Cercetătorii au declarat că rămăşiţele descoperite în două situri mortuare preistorice au o vechime de mai bine de 3.000 de ani şi erau înconjurate de mărgele ceremoniale, bucăţi de oale, scoici şi oase de animale. “Rămăşiţele descoperite sunt foarte importante, deoarece scheletele sunt aproape complete”, a declarat Mokhtar Saidin, directorul Centrului Malaezian pentru Cercetări Argeologice. Primul set a fost descoperit într-o mlaştină cu mangrove din Insula Pulau Kalumpang, statul malaezian Perak şi constă în trei bărbaţi mongoloizi cu vârste cuprinse între 15 şi 35 de ani. Scheletele celor trei bărbaţi sunt complete în procent de 98%, depăşindu-l astfel pe “Omul din Perak”, în vârstă de 11.000 de ani, descoperit în 1991. Al doilea set este mai bogat: sheletele a şapte bărbaţi şi o femeie au fost descoperite în complexul de peşteri Niah din Borneo, pe pereţii cărora s-au identificat şi o serie de picturi străvechi. Trăsăturile austro-melanosoide descoperite la aceste schelete sunt asemănătoare cu cele ale aborigenilor australieni. Prin intermediul acestor descoperiri, arheologii speră să afle mai multe despre societăţile indigene care ocupau teritoriul Malaeziei.

Stonehenge – o nouă teorie

Situl Stonehenge este de mult timp un subiect obişnuit în paginile ziarelor. Misterul din jurul pietrelor a crescut o dată cu descoperirea faptului că pietrele albastre, mai mici, din cadrul monumentului au fost transportate din Wales până în sudul Angliei, iar arheologii încearcă să afle care este secretul celui mai faimos monument preistoric al Marii Britanii. Cea mai nouă supoziţie este aceea că situl era un loc de pelerinaj pentru bolnavii care credeau în puterile vindecătoare ale pietrelor, relatează Reuters. Conform preşedintelui Societăţii Anticarilor din Londra, Geoffrey Wainwright, motivul pentru care s-a ajuns la această concluzie este faptul că în jurul Stonehenge s-au descoperit numeroase schelete care prezintă urme de traume sau malformaţii.

Vechi civilizaţii iudaice

Un arheolog rus susţine că a descoperit capitala pierdută a khazarilor, informează Associated Press, preluată de MSNBC. Dimitri Vasiliev susţine că, după nouă ani de săpături în apropierea Mării Caspice, a descoperit fundaţia din cărămidă arsă a unei fortăreţe triunghiulare. Existenţa capitalei khazare undeva de-a lungul Drumului Mătăsii este menţionată în cronicile medievale arabe, evreieşti şi europene, însă până în prezent nu s-a reuşit localizarea sa exactă. Vasiliev este convins că aceasta este vechea capitală – Itil – şi menţionează că populaţia khazară era obligată prin lege să utilizeze cărămida arsă numai la construcţia capitalei. Khazarii au fost o civilizaţie care a adoptat iudaismul ca religie oficială acum 1.000 de ani, dar au dispărut fără să lase prea multe indicii despre cultura lor.

Recifele din munţi

Cercătorii australieni au descoperit într-o zonă muntoasă din sudul Australiei un recif care acum 650 de milioane de ani se afla sub apă, anunţă AFP. Specialiştii de la Universitatea din Melbourne sunt de părere că această descoperire ar putea scoate la iveală fosile ale unora dintre cele mai timpurii exemple de animale şi ar putea ajuta la realizarea unei hărţi a schimbării climatice globale. Conform declaraţiilor profesorului Jonathan Giddings, reciful a trăit între cinci şi 10 milioane de ani, între două ere glaciare majore, iar fosilele şi organismele descoperite în interiorul său ar putea oferi informaţii preţioase despre evoluţia organismelor pluricelulare.

Moştenire vikingă

Arheologii danezi au descoperit la vest de Copenhaga un scut viking vechi de mai bine de 1.000 de ani, scrie Associated Press, citată de Yahoo News. Echipa condusă de Kirsten Christensen a descoperit scutul din lemn cu diametru de 81 de centimetri în timpul unor săpături realizate în apropierea castelelor din perioada vikingă. Christensen a declarat că acesta este primul scut de acest fel descoperit pe teritoriul Danemarcei, unde solul moale este ideal pentru conservarea lemnului. Vikingii danezi efectuau raiduri sângeroase pe teritoriul Europei şi au ocupat zone din Anglia acum aproximativ 1.000 de ani.

Meniuri neanderthaliene

Săpăturile realizate în peşterile din Gibraltar, cândva ocupate de populaţii preistorice, arată că acestea aveau un meniu destul de variat, scrie BBCNews. Există indicii că nu numai Homo sapiens se hrăneau cu animale şi plante subacvatice. Când aveau ocazia, neanderthalienii de aici mâncau foci, delfini şi încălzeau scoicile pentru a le păcăli să-şi deshidă carapacea. Carnea era consumată crudă de cele mai multe ori, iar oasele erau aruncate în foc pentru a deveni mai fragede şi pentru a extrage mai uşor măduva din ele. În nordul Europei, meniul neanderthalienilor era format în mare parte din carne, obţinută prin vânarea unor animale mari ca mamuţi, cai sălbatici, urşi şi mistreţi.