Într-o regiune din estul Olandei, bogată în arii naturale şi monumente istorice, dar săracă în agricultură, autorităţile au găsit o soluţie ingenioasă pentru a echilibra, din punct de vedere economic, zona.
Zona Westerwolde, din estul provinciei Groningen, include arii naturale protejate şi vestigii istorice. Regresul agriculturii din regiune a făcut însă ca oamenii, în special cei tineri, să părăsească această zonă, contribuind la declinul economic şi la dispariţia serviciilor, calitatea vieţii scăzând şi ea considerabil. Pentru a forma un cadru economic stabil pentru companii, Westerwolde trebuie să atragă noi locuitori, iar cei existenţi trebuie încurajaţi să rămână.O cale de a obţine acest lucru este întărirea imaginii şi a identităţii, iar resursele naturale şi culturale au un rol important pentru dezvoltarea unei asemenea strategii. Peisajul natural al zonei asigură un cadru pitoresc şi recreaţional ce poate fi valorificat, iar bogata istorie a regiunii poate fi utilă pentru a contribui la o înţelegere mai bună a evoluţiei peisajului natural în relaţie cu oamenii locului, dezvăluind astfel responsabilitatea comună pentru conservarea sa. O altă problemă o constituiau şi cele 1.700 de locuinţe ce poluau apa din rezervaţia naturală Westerwolde. Pentru a aduce o schimbare în bine, comunităţile din zonă au decis să coopereze cu membrii comisiei locale pentru ape pentru a găsi o soluţie de ameliorare a calităţii apei. Astfel, o parte dintre locuinţe a fost racordată la conducta de evacuare comunală. Totuşi, pentru aproximativ 900 de locuinţe, această racordare s-a dovedit prea complicată şi/sau prea scumpă. În consecinţă, un sistem individual de tratare a apelor menajere (SITAM) a fost instalat în curţile acestor locuinţe. Acest sistem purifică apa menajeră instantaneu şi evacuează apă curată în lacurile din rezervaţia naturală. Instalarea SITAM necesită excavarea unei gropi de 4 x 3 metri la o adâncime de aproximativ 3 metri şi, cum zona se afla într-un sit de interes arheologic, s-a născut ideea proiectului “O privire spre trecut”.
PREZENTAREA PROIECTULUI. Cercetarea arheologică nu este necesară în cazul unor asemenea adâncimi. Cu toate acestea, 900 de cavităţi dintr-un sit de interes arheologic pot furniza o mulţime de informaţii, iar organizatorii proiectului au decis să continue. A fost prima dată când s-au întreprins cercetări arheologice şi de sol în atât de multe situri mici, iar aceste activităţi au trezit interesul şi entuziasmul populaţiei pentru istoria culturală a Westerwolde.
Deoarece activitatea arheologică nu mai fusese niciodată combinată cu acest tip de dezvoltare de infrastructură, a fost necesară şi găsirea unei noi metode. Înainte de instalarea propriu-zisă a SITAM în grădini şi curţi, au fost organizate seri informative privind cercetarea arheologică. Toţi proprietarii locuinţelor care urmau să primească un SITAM au fost invitaţi personal, iar ziarul local i-a menţinut informaţi pe ceilalţi locuitori ai acestor comunităţi. În timpul acestor sesiuni, arheologii profesionişti şi amatori au vorbit celor aproximativ 200 de vizitatori despre istoria Westerwolde, expunând ilustraţii ale unor obiective importante.
Cavităţile pentru SITAM au fost excavate de operatori folosind o cupă mecanică. Operatorii au primit instrucţiuni de la un arheolog despre participarea la cercetarea arheologică şi a solului înainte de începerea lucrărilor şi au învăţat repede să recunoască siturile de interes arheologic. Oricând exista bănuiala că un sit poate prezenta interes, lucrările se opreau şi era chemat un arheolog. Aceşti lucrători au mai învăţat cum să realizeze profiluri ale solului deasupra primului strat de nisip. În timpul ultimei ere glaciare, cu aproximativ 11.500 de ani în urmă, întreaga suprafaţă a Olandei era acoperită de nisipuri ce fuseseră împrăştiate de vânt. În Westerwolde, acest strat de nisip are o adâncime de aproape 3 metri şi a trebuit să fie cercetat pentru rămăşiţe arheologice din timpul epocii de piatră. Diferitele straturi de sol de deasupra acestui strat de nisip au dezvăluit o poveste veche de 10.000 de ani despre evoluţia solului şi a peisajului şi au făcut obiectul unor fotografii inedite.
Evoluţia peisajului şi reconstituirea istoriei oamenilor din epoca pietrei până în Evul Mediu au fost explicate în cadrul unei expoziţii şi au fost ilustrate în mod clar cu fotografiile profilurilor de sol şi cu descoperirile arheologice. O atenţie specială a fost acordată diferitelor ritualuri de înmormântare de-a lungul timpului şi diferitelor relicve descoperite în sol asociate cu acestea. Au mai fost expuse şi câteva obiecte unice având originea în perioada preistorică. În perioada mai-august 2005, expoziţia a fost instalată şi în centrul de informare din fortăreaţa oraşului Bourtange, unde a fost vizitată de aproximativ 20.000 de persoane. Au fost publicate broşuri şi pliante în care, pe lângă istoria şi evoluţia solului şi a peisajului, au fost prezentate şi descoperirile arheologice din Westerwolde.
Graţie acestui proiect, conservarea resurselor naturale din Westerwolde s-a ameliorat, iar locuitorii sunt mai conştienţi de valoarea patrimoniului vechi de 10.000 de ani al regiunii. Ei găsesc oportunităţi în promovarea acestor calităţi unice pentru viitoare activităţi de turism şi petrecere a timpului liber şi pentru ameliorarea calităţii vieţii pentru toţi locuitorii, tineri sau nu.
ÎN LOC DE CONCLUZIE. Atunci când gândurile se îndreaptă spre soluţii, problemele dispar, indiferent cât de imposibil de rezolvat ar părea. De aceea, majoritatea europenilor nici nu vorbesc despre probleme, ci despre situaţii ce pot fi rezolvate prin cel puţin o metodă. Autorităţile române însă blochează acest gen de abordare. Pentru că autorităţile de pe plaiurile noastre nu au interesul să rezolve problemele, ci să le întreţină, pentru a-şi putea asigura micile şi marile comisioane dirijate.
Date despre zone
Ţara: Olanda
Regiunea: Groningen
Populaţia: 80.265 de locuitori
Suprafaţa zonei: 605 km2
Date despre proiect
Durata: ianuarie 2004-martie 2006
Buget: 90.500 euro, din care 25.000 euro fonduri europene
(Leader +), 35.000 euro fonduri publice şi 30.500 euro fonduri private.