Primul vehicul spaţial israelian se pregăteşte să-şi înceapă călătoria spre Lună

O rachetă SpaceX va fi lansată joi seară de la baza Cape Canaveral din SUA având la bord robotul israelian Bereshit (''geneză'', în limba ebraică), care va încerca să fie primul vehicul privat ajuns pe Lună şi, totodată, primul care poartă culorile Israelului, potrivit AFP.

Lansarea rachetei Falcon 9 este prevăzută pentru ora 20:45 (01:45 GMT, vineri) de la baza din Florida. Sonda israeliană va fi plasată pe orbita terestră, după care va începe o călătorie de şapte săptămâni, propulsată de un motor propriu, pentru a ajunge la Lună şi a aseleniza în data de 11 aprilie.

"Pentru viitorul copiilor noştri şi al statului Israel şi pentru că suntem încredinţaţi că totul este posibil, uraţi-i succes, împreună cu noi, lui Bereshit, care porneşte spre Lună", au declarat joi angajaţii SpaceIL, compania care a construit robotul, într-un mesaj colectiv.

Misiunea nu a fost finanţată de agenţii spaţiale, ci de antreprenori, în cadrul concursului Google Lunar XPRIZE, care îşi propunea să recompenseze cu 30 de milioane de dolari primul aparat privat care va reuşi să aselenizeze în 2018. Niciunul dintre participanţi nu s-a încadrat în termenul limită, dar echipa de la SpaceIL a continuat misiunea şi a cumpărat un loc la bordul unei navete SpaceX.

"Intrăm în istorie şi suntem mândri că aparţinem unui grup care a visat şi a realizat viziunea împărtăşită de numeroase ţări din lume, dar pe care, până în prezent, doar trei au dus-o la bun sfârşit", a declarat luni preşedintele SpaceIL, omul de afaceri Morris Kahn, principalul finanţator al proiectului, la care au participat şi Israel Aerospace Industries, o importantă companie israeliană din domeniul apărării, agenţia spaţială israeliană şi ministrul israelian al Ştiinţei şi Tehnologiei.

Doar americanii, ruşii şi chinezii au reuşit, până în prezent, să plaseze dispozitive pe Lună, planetă situată la 384.000 de kilometri de Pământ şi doar americanii au păşit pe satelitul natural al Terrei, în misiuni din perioada 1969-1972.

Aselenizarea în sine este misiunea principală, deşi la bord se află şi un instrument ştiinţific pentru măsurarea câmpului magnetic selenar.

Misiunea este departe de a fi una facilă, din punct de vedere tehnologic. Motorul britanic al capsulei Bereshit, care se foloseşte, de obicei, pentru echiparea sateliţilor, va trebui să fie pornit de mai multe ori pentru a plasa vehiculul pe traiectoria corectă. Trenul de aterizare va trebui să amortizeze coborârea pe suprafaţa lunară pentru a evita prăbuşirea Bereshit.

India este următoarea pe listă

Reapariţia interesului pentru explorarea Lunii, câteodată supranumită '' al optulea continent'' al Pământului, se manifestă la nivel mondial, iar anul 2019 are o semnificaţie deosebită în acest context.

China, care a trimis pe Lună capsula ''Iepurele de jad'' în 2013, a trimis în luna ianuarie, pe faţa nevăzută a Lunii, sonda Chang'e-4 şi are în plan alte misiuni similare.

India speră să devină, în această primăvară, cea de-a cincea ţară prezentă pe Lună, odată cu misiunea Chandrayaan-2, care este alcătuită dintr-un vehicul pentru aselenizare şi un robot mobil.

Japonia preconizează lansarea, în perioada 2020-2021, a unei mici sonde lunare, botezate SLIM, a cărei misiune va fi studierea unei zone vulcanice.

În ceea ce-i priveşte pe americani, reîntoarcerea pe suprafaţa Lunii este în prezent politica oficială a NASA, potrivit directivelor preşedintelui Donald Trump, în 2017.

"De data aceasta, după ce revenim pe Lună, plănuim să rămânem", a declarat săptămâna trecută directorul Agenţiei spaţiale americane.

Pentru a reuşi, NASA schimbă modalitatea de lucru şi nu mai doreşte să conceapă singură misiunile, ci a lansat apeluri de oferte către sectorul privat spaţial, aflat în plină dezvoltare în SUA. Statele Unite ar dori să trimită navete începând cu finele anului, lucru care, cel mai probabil, se va întâmpla în 2020, şi a propus stimulente financiare pentru recompensarea societăţilor care vor fi gata primele.

NASA a lansat, de asemenea, proiectul unei staţii orbitale lunare, preconizate să fie finalizată în 2026, şi care va fi folosită de astronauţi pentru revenirea pe solul lunar, în 2028. Reîntoarcerea pe Lună este considerată pregătirea pentru trimiterea unei misiuni cu echipaj uman pe Marte, cel mai devreme în deceniul următor.

AGERPRES