Proiect - "Oxigen" pentru comoara venetiana

Un proiect-gigant de consolidare a lagunei venetiene demarat de fostul guvern Berlusconi, contestat de ecologisti si supus unor "revizuiri bugetare" in vara lui 2006 de cabinetul lui Prodi, indica un fapt dureros: fara interventii rapide, cladirile Venetiei se prabusesc macinate de ape.

Piazza San Marco, Venetia, ora 4 dupa-amiaza, intr-o zi de inceput de noiembrie. Miile de turisti sunt nevoite sa circule cu atentie numai pe pasarelele inaltate, deoarece mareea a inundat deja scuarul. Apa poate depasi in zilele de toamna tarzie sau iarna un metru adancime. Din aceasta cauza, Venetia risca sa dispara sub ape.

IMPORTANTA NATIONALA. Guvernul Berlusconi a decretat proiectul salvarii lagunei unde se afla orasul "proiect de importanta nationala", deblocand in 2003 fondurile necesare pentru demararea lui Mo.S.E. (acrononimul pentru Modulo Sperimentale Elettromeccanico). In italiana, MOSE inseamna Moise, personajul biblic care salveaza lumea din potop. Venetia, in acelasi fel, trebuie salvata de la o disparitie sigura prin controlarea atenta a apelor Marii Adriatice, care in perioada mareei inunda orasul zilnic, ducand la o deteriorare accentuata a cladirilor care sunt patrimoniu UNESCO. Proiectul va fi terminat in 2011.

CAMPANILLA. Cel mai recent proiect de consolidare a cladirilor afectate de cresterea nivelului marii, in ultimii 50 de ani, este cel al Campanillei, turnul emblematic al Pietei San Marco. Prabusit in 1902, turnul ridicat in secolul X a fost reconstituit la scurt timp de venetieni pe principiul "com’era, dov’era" (exact cum era si acolo unde era). Turnul refacut sufera si el de pe urma mareelor mult mai mari din ultima jumatate a secolului XX si din cauza cresterii nivelului marii, dupa cum relateaza cotidianul The Times. Cercetatorii, impreuna cu o comisie din partea municipalitatii venetiene au optat pentru un proiect care sa asigure consolidarea fundatiilor cladirii prin imprejmuirea cu o centura masiva din titan. Cladirea prezinta deja fisuri care ii pot afecta stabilitatea structurala. Centura din titan nu va fi vizibila dupa terminarea proiectului de restaurare. Proiectul este estimat la 6 milioane de euro si va dura 18 luni.

Click pt. a mari imaginea

MO.S.E. Cresterea nivelului oceanului planetar, la care se adauga exploatarile zacamintelor de gaz natural din laguna, a contribuit substantial la agravarea extrem de fragilului echilibru care tinea Venetia deasupra apelor marii. Mai mult, adancirea Canalului Marghera, din portul industrial al orasului, pentru a permite accesul barjelor petroliere a contribuit la dezechilibrul hidrologic al zonei. Stratul de sol pe care se afla Venetia s-a tasat si, din cauza extractiei pungilor de gaze naturale, a condus, impreuna cu mareele din ce in ce mai puternice, la scufundarea orasului cu 23 de centimetri sub nivelul marii in prezent. Proiectul-gigant Mo.S.E a fost dezvoltat ca singura alternativa viabila pentru protejarea orasului emblematic pentru Coasta Adriatica a Italiei. El consta in plasarea a 79 de baraje de 20 de metri latime si 28 lungime, actionate pneumatic pe fundul marii, in zonele canalelor Chioggia, Malamocco si Lido, canale ce fac legatura dintre apele protejate ale interiorului lagunei cu apele Adriaticei. In momentul in care se anunta risc de maree peste cotele admisibile de 1,1 m, portalurile barajelor sunt ridicate, mentinand apa la un nivel sigur pentru existenta orasului.

PREVIZIUNI

Proiectul Mo.S.E a fost inclus pe lista de prioritati a guvernului Berlusconi si i s-a dat unda verde doar dupa ce comisiile de experti ale Massatchussetts Institute of Technology, impreuna cu o echipa de experti academici britanici, au pus la punct o analiza detaliata referitoare la evolutia probabila a nivelului marii pe urmatorii 100 de ani. Concluziile erau cel putin alarmante la ritmul de scufundare anual al Venetiei, urmand ca "orasul marii" sa dispara sub ape pana in 2090. Mareele sau "acqua alta", cum sunt numite de venetieni, au provocat inundatii terifiante in 1964 si in 1997, an in care orasul a trecut prin 100 de inundatii. Venetia, consolidata in largul lagunei venetiene din cauza invaziilor lui Attila, este astfel o structura geologica extrem de fragila, iar cele peste 400 de poduri care asigura legatura intre cele doua maluri ale canalelor sunt singurul liant care tine insula laolalta. Laguna venetiana este un ecosistem in sine, insa predictiile facute asupra impactului catastrofal pe care l-ar avea proiectul Mo.S.E. asupra lui sunt cel putin exagerate, studiile de fezabilitate ecologica ale proiectului demonstrand ca interventia ocazionala pentru mentinerea cotelor mareelor sub control nu poate destabiliza fauna si flora lagunei. Bugetul estimat al proiectului este de 3 miliarde de euro. Insa guvernul de stanga al lui Romano Prodi, foarte sensibil la vocile ecologisilor, care nu au agreat niciodata proiectul, a deschis o sesiune de revizuiri bugetare in vara lui 2006, in termeni de fezabilitate financiara a lui Mo.S.E. Demers ce poate costa Venetia propria existenta.