Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
NASA a lansat cu succes spre Marte roverul Curiosity, cel mai sofisticat robot creat de Agentia spatiala americana pentru a explora o alta planeta, care va avea misiunea de a afla daca planeta rosie a oferit in trecutul ei conditii propice pentru a intretine viata, potrivit Reuters.
Roverul Curiosity a fost lansat, sambata, cu ajutorul unei rachete Atlas V, de la baza spatiala Cape Canaveral din statul american Florida, la ora locala 10.02 (17.02 ora Romaniei, n.r.).
Dupa ce a ajuns pe orbita terestra, Curiosity s-a separat de ultimul modul detasabil al rachetei purtatoare, la 45 de minute de la lansare. Roverul Curiosity se afla de acum in drum spre Marte si a transmis deja primele informatii catre un centru spatial din Canberra (Australia), care face parte din programul Deep Space Network initiat de NASA.
Potrivit site-ului oficial al Agentiei spatiale americane, Curiosity va ajunge pe planeta rosie pe 6 august 2012, dupa o calatorie in spatiu de 570 de milioane de kilometri.
Curiosity, care cantareste 900 de kilograme, este de doua ori mai lung si de cinci ori mai greu decat precedentii roboti trimisi pe Marte, Spirit si Opportunity, si este echipat cu 10 instrumente stiintifice. Roverul este echipat cu un catarg pe care sunt instalate camere de inalta definitie si un dispozitiv cu laser care ii permite sa analizeze tintele aflate la o distanta de pana la sapte metri.
Robotul Curiosity, montat pe sase roti, poseda si un brat articulat lung de 2,1 metri, capabil sa foreze pana la sase centimetri in interiorul rocilor - o premiera pentru misiunile de pe Marte. Esantioanele recoltate vor fi inmagazinate intr-unul dintre cele doua laboratoare din interiorul robotului, unde vor fi analizate.
Alte instrumente vor monitoriza mediul inconjurator, pentru a detecta in special metanul, adeseori asociat cu prezenta vietii pe Terra, dar care a fost deja gasit si pe Marte in anumite anotimpuri, de o sonda americana ce a fost plasata pe orbita martiana.
Citește pe Antena3.ro
Curiosity va masura si radiatiile care pot sa afecteze viitoarele misiuni spre Marte, ce vor avea echipaj uman la bord. Robotul dispune si de o statie meteo.
Plasarea roverului Curiosity pe Marte "echivaleaza cu prezenta virtuala a 200 de cercetatori care au misiunea de a explora Marte. Este o masinarie de vis", a declarat Ashwin Vasavad, adjunctul coordonatorul stiintific al acestei misiuni.
Curiosity, o misiune spatiala care a costat 2,5 miliarde de dolari, din care 1,8 miliarde de dolari au fost alocati exclusiv etapei de conceptie si dezvoltare, a fost lansat cu o intarziere de doi ani si va ajunge la baza unui munte inalt de 5.000 de metri, in interiorul craterului Gale.
In timpul misiunii sale de explorare, care va avea o durata de doi ani terestri - un an martian -, robotul Curiosity, alimentat cu un generator nuclear, va incerca sa afle daca planeta Marte ofera sau a oferit in trecut conditii propice pentru dezvoltarea vietii microbiene.
Pentru aceasta, "craterul Gale ofera o ocazie splendida pentru a monitoriza tipuri diverse de mediu, potential favorabile vietii", a declarat John Grotzinger, responsabil stiintific al MSL de la Institutul de tehnologie din orasul californian Pasadena.
"In regiunea craterului in care va cobori Curiosity - unde temperaturile variaza intre -90 grade Celsius si zero grade Celsius - se afla un con de acumulari aluvionare, probabil format de sedimentele transportate de apa", a precizat John Grotzinger.
In plus, "straturile de teren de la baza muntelui contin argila si sulfati, despre care se stie ca se formeaza in apa", a adaugat acelasi savant.
Pentru ca roverul Curiosity sa coboare in conditii de siguranta pe Marte, NASA a inventat o noua tehnologie, intrucat robotul este prea greu pentru a fi echipat cu saci cu aer care sa amortizeze socul.
Dupa deschiderea unei parasute care va frana coborarea initiala, un fel de macara, echipata cu rachete cu propulsie inversata, va depune uriasul rover, cu delicatete, pe suprafata planetei Marte.
Insa plasarea pe orbita si intrarea in atmosfera martiana reprezinta etape extrem de dificile.
Dintre cele 43 de misiuni efectuate pana in zilele noastre, aproape 70% au esuat, americanii obtinand cele mai mari succese cu ocazia ultimelor lor sase misiuni martiene. Ei sunt singurii pana in prezent care au reusit sa exploreze suprafata planetei Marte.
Fosta URSS a fost prima tara care a reusit sa plaseze o sonda, in 1971, pe suprafata planetei rosii, dar ea a functionat doar 15 secunde.
