O echipă de paleontologi din Montevideo, Uruguay, a descoperit recent fosila celui mai mare şobolan, relatează AFP. Conform studiului, acesta a trăit acum patru milioane de ani în estuarele şi în pădurile de pe continentul sud-american şi cântărea între 468 de kilograme şi 2,5 tone.
O echipă de paleontologi din Montevideo, Uruguay, a descoperit recent fosila celui mai mare şobolan, relatează AFP. Conform studiului, acesta a trăit acum patru milioane de ani în estuarele şi în pădurile de pe continentul sud-american şi cântărea între 468 de kilograme şi 2,5 tone. Rozătorul, al cărui craniu măsoară 53 de centimetri, avea incisivi lungi de câţiva centimetri, dar molari mici, fapt ce duce la concluzia cercetătorilor că animalul ar fi putut fi erbivor, hrănindu-se cu vegetale, fructe sau plante acvatice. Având lungimea de trei metri şi fiind de 15 ori mai greu decât cel mai mare rozător din ziua de azi, mamiferul semăna mai degrabă cu un hipopotam şi trăia în aceeaşi perioadă cu tigrul cu colţi. “Dacă eşti rozătoare nu poţi fugi atât de bine, deci ar fi trebuit să înfrunţi prădătorii”, a spus cercetătorul, dr Rudemar Ernesto Blanco, de la Institutul de Fizică din Montevideo, Uruguay. Noua specie de rozătoare a fost denumită Josephoartigasia monesi, în onoarea paleontologului din Uruguay specializat în fosile de rozătoare, Alvaro Mones. Cel mai mare rozător din zilele noastre este carpincho, mamifer din Argentina.
Comportament unicat în lumea plantelor – Palmierii “sinucigaşi”
O nouă specie de palmier, care se autodistruge, descoperită în Madagascar, i-a surprins pe botaniştii care au cercetat-o, relatează BBC. Oamenii de ştiinţă spun că cea mai mare specie de palmier văzută vreodată îşi consumă toată energia înflorind, după care moare. “La început are o inflorescenţă lungă ca un sparanghel, în vârf, care se desface după câteva săptămâni, copacul ajungând ca un pom de Crăciun”, spune botanistul Mijoro Rakotoarinivo, de la Kew Gardens, Londra. Copacul are formă piramidală, măsoară 20 de metri înălţime, frunze late de 5 metri şi a fost descoperit, din întâmplare, de o familie de francezi care deţine o plantaţie în Madagascar. Oamenii de ştiinţă, care l-au denumit Tahina spectabilis (“a fi protejat”), spun că nu este vorba doar despre o nouă specie de palmier gigantic, ci şi despre un nou grup cu trei genuri din familia Chuniophoeniceae. Ei adaugă că există posibilitatea ca arborele să fi avut o evoluţie remarcabilă de când Insula Madagascar s-a despărţit de India acum 88 de milioane de ani, el asemănându-se cu o specie de palmier găsită în Asia, la 6.000 km distanţă.
Măsuri dure contra invadatorilor
Autorităţile de protecţie a mediului din statul american Michigan au adoptat o serie de măsuri împotriva unor specii din Marile Lacuri, specii care prezintă pericol pentru ecosistemul din regiune. Noile reguli propuse se referă la “ţinerea la distanţă” a speciilor străine de Marile Lacuri. Autorităţile au cerut, în consecinţă, vaselor oceanice să-şi răstoarne tancurile cu balast în apele sărate înainte de a ajunge pe canalele maritime. Au fost impuse totodată inspecţii pe cargoboturile care navighează în apele sărate, pentru că există temeri conform cărora pe aceste nave s-ar putea afla speciile străine Marilor Lacuri, cum sunt midiile-zebră şi quagga. Oamenii de ştiinţă susţin că, dacă ajung în apele lacurilor, aceste specii ar putea cauza pagube economice uriaşe, iar ecosistemul ar fi grav afectat.
Dinozaurii precoci
Un studiu efectuat de cercetători americani arată că dinozaurii ajungeau la maturitate sexuală la o vârstă foarte mică, scrie AP, preluat de Yahoo News. Trei fosile ale unor dinozauri cuprinse între 8 şi 18 ani prezintă ţesuturi de os medular, ţesut specific formării ouălor la păsările din ziua de azi. Această descoperire duce la concluzia că aceştia puteau să se reproducă la o vârstă mult mai mică decât se credea până în prezent. Majoritatea dinozaurilor trăiau numai până la 30 de ani, deşi există dovezi conform cărora unii dintre aceştia ar fi atins pragul de 60 de ani.
Veveriţele prefăcute
Veveriţele sunt foarte talentate la păcălirea potenţialilor hoţi în privinţa locului în care îşi ascund mâncarea, scrie NewScientist. După ce rozătoarele îşi împart bucăţelele de mâncare, le îngroapă pe fiecare în locuri separate, dar studiul efectuat de cercetătorii americani de la Universitatea Wilkes-Barre din Pennsylvania arată că 20% dintre micile rozătoare doar se prefac, pentru că simt când sunt supravegheate chiar şi de oameni. Ele se comportă ca şi cum ar arunca ceva în groapa săpată şi ar acoperi falsa mâncare cu pământ şi cu frunze.
Pui fără împerechere
O femelă rechin de la un acvariu din Ungaria a născut un pui fără a fi intrat în contact cu vreun mascul, prin partenogeneză, relatează ediţia online a ziarului britanic Telegraph. Femela se numeşte Ibolya şi s-a născut acum şapte ani în acest acvariu. “Am fost foarte surprins atunci când am realizat că este într-adevăr un pui de rechin. Mama este foarte protectoare, dar cât mai curând posibil biologii marini vor preleva probe de ADN”, a spus directorul centrului Nyiregyhaza, Attila Varga.