Sarcasmul şefilor stimulează angajaţii

Angajatii care au de-a face cu un coleg sau cu un sef sarcastic sunt mult mai creativi decat cei care sunt tratati dupa regulile conformiste, seci sau sunt, pur si simplu, ignorati, arata un studiu realizat de specialistii israelieni de la Universitatea Bar-Ilan. Ei sustin faptul ca micile "intepaturi" verbale, replicile critice date pe un ton glumet sau tachinarile pe o tema sau alta "ascut" mintile angajatilor si sporesc interesul si harnicia acestora, spre deosebire de un mediu de lucru unde fiecare are grija sa nu il deranjeze pe celalalt sau sa nu isi supere seful. In plus, micile glume "benigne" si istete facute la momentul potrivit fac deliciul zilei, relaxeaza si detensioneaza atmosfera.

Cercetatorii israelieni au ales pentru studiul lor un esantion de 375 de studenti la facultati tehnice, carora le-au cerut sa isi imagineze ca sunt reprezentanti ai unui serviciu cu clientii care stau de vorba la telefon cu acestia. Li s-a impus sa simuleze trei feluri de convorbiri: cu un client furios, cu unul "neutru" si cu unul sarcastic. Cei care au ascultat o convorbire pe ton furios s-au descurcat mai bine decat cei care au stat de vorba cu un client "neutru" atunci cand i s-a cerut sa indeplineasca o sarcina ce implica creativitate. Dar cei care au ascultat un client sarcastic, care arunca din cand in cand o vorba ca, de pilda, "serviciile dumneavoastra sunt la fel de rapide ca si o broasca testoasa", au fost de departe cei mai performanti. Aceste rezultate au dus la concluzia ca mania provoaca instinctiv o concentrare limitata la ceea ce s-ar putea produce in urmatoarea secunda, indemnand subiectul sa gaseasca o solutie rapida pentru ca situatia sa nu escaladeze. Sarcasmul insa are un efect mai bun, pentru ca, in primul rand, implica un nivel mai ridicat al gandirii, precum si perspicacitatea de a procesa doua realitati in acelasi timp. "Nemul­tu­m­irea exprimata prin sarcasm stimu­leaza gandirea complexa si duce la o mai buna rezolvare a problemelor ce implica mai multa creativitate", a fost concluzia coordonatorului stu­diului, Ella Miron-Spektor, publicat in Journal of Applied Psychology.