Super-Terre, super-astronomi

Astronomii europeni au decoperit săptămîna aceasta cinci super-planete asemănătoare Pămîntului, fiecare dintre ele de 30 sau chiar de 40 de ori mai mare decît Terra, relatează AFP. Aceste planete se află într-un trio de sisteme solare îndepărtate. Această nouă descoperire sugerează că cel puţin o treime din stele similare Soarelui au în jurul lor astfel de corpuri celeste foarte dificil de detectat.

Astronomii europeni au decoperit săptămîna aceasta cinci super-planete asemănătoare Pămîntului, fiecare dintre ele de 30 sau chiar de 40 de ori mai mare decît Terra, relatează AFP. Aceste planete se află într-un trio de sisteme solare îndepărtate. Această nouă descoperire sugerează că cel puţin o treime din stele similare Soarelui au în jurul lor astfel de corpuri celeste foarte dificil de detectat. De asemenea, descoperirea înlesneşte descoperirea planetelor din afara sistemului nostru solar, aşa-numitele exoplanete, care au acelaşi potenţial de dezvoltare a vieţii ca Terra. “Într-un an sau doi este probabil să descoperim planete locuibile care se învîrt în jurul unor stele mici, asemănătoare Soarelui”, a declarat Stephane Udry, cercetător la Observatorul Geneva din Elveţia. Trei dintre cele cinci “super-Pămînturi” orbitează în jurul stelei HD 40307, situată la 42 de ani-lumină de Terra, în perioade de 4,3, 9,6, respectiv 20,4 zile. Aceste orbite rapide fac planetele mai uşor de observat, dar indică şi faptul că sînt, probabil, “mingi de foc” gazoase, care nu pot susţine viaţa. Pînă acum au fost descoperite 280 de exoplanete, prima dintre ele fiind văzută în 1995. “Super-Terrele” au fost localizate cu ajutorul unui telescop de 3,6 metri, denumit HARPS, şi a unui spectograf plasate la muntele La Scilla din Deşertul Atacama, Chile. HARPS, poreclit şi “vînătorul de planete”, a descoperit de la începutul operaţiunii, în 2004, un număr de 45 de planete asemănătoare acestora cinci. “În mod clar, aceste planete sînt doar vîrful icebergului. Analiza tuturor stelelor studiate cu HARPS arată că aproximativ o treime din stelele asemănătoare Soarelui au fie planete asemănătoare Pămîntului, fie planete asemănătoare lui Neptun cu perioade de orbitare mai mici de 50 de zile”, a declarat astronomul de la Observatorul Geneva din Elveţia, Michel Mayor (foto), într-o conferinţă organizată în Nantes, Franţa. Planetele îndepărtate, chiar dacă sînt mult mai mari decît Pămîntul, sînt prea mici pentru a fi observate, aşa că pot fi detectate doar prin măsurarea impactului pe care îl au asupra mişcării stelei în jurul căreia orbitează. La conferinţa de la Nantes, astronomii au anunţat descoperirea a încă două sisteme planetare. Unul găzduieşte un “super-Pămînt”, care orbitează în jurul stelei HD 181433 o dată la 9,5 zile şi un “Jupiter” gigant care înconjoară steaua o dată la trei ani. Cel de-al doilea conţine o planetă incandescentă de 22 de ori cît Pămîntul şi un “Saturn”. “Este probabil să fie prezente multe alte planete, nu doar super-Pămînturi, dar şi planete asemănătoare care nu pot fi detectate”, a declarat Stephane Udry.

DUPĂ 14 ZILE, DIN NOU ACASĂ

Naveta spaţială Discovery a revenit pe Terra la sfîrşitul săptămînii trecute, după o misiune care a durat 14 zile şi care a constat în livrarea şi instalarea principalului modul al laboratorului japonez Kibo pe Staţia Spaţială Internaţională. Cu o zi înaintea aterizării, echipajul a observat existenţa unui corp neidentificat, care a plutit timp de cîteva ore în spatele navetei. Ulterior, NASA a anunţat că nu există îngrijorări, pentru că obiectul era, de fapt, o componentă din scutul navetei.

PREMIU DE CONSOLARE

În 2006, Pluto a fost scoasă de pe lista planetelor sistemului solar, însă el şi celelalte planete pitice vor fi numite plutoizi. Denumirea a fost stabilită de Uniunea Astronomică Internaţională într-o întîlnire la Oslo, în Norvegia. Plutoizii vor fi
definiţi ca acele corpuri celeste care orbitează în jurul Soarelui mai departe decît Neptun. Pentru a se încadra în categoria plutoizilor, corpurile trebuie să aibă formă aproape sferică şi să nu adune alte corpuri de-a lungul orbitei. Cei doi plutoizi cunoscuţi pînă acum sînt Pluto şi Eris, însă astronomii se aşteaptă să descopere mai mulţi.

KAZAHSTANUL ŞI-A PIERDUT SATELITUL

Unicul satelit de telecomunicaţii al Kazahstanului, aflat pe orbită de doi ani şi folosit de majoritatea televiziunilor din această ţară, nu mai răspunde la comenzi de la 8 iunie. Potrivit autorităţilor locale, există şanse foarte mici ca satelitul să mai poată fi salvat. Şeful Agenţiei Spaţiale din Kazahstan, Talgat Musaev, a găsit de cuviinţă să dea vina pe constructorii ruşi ai satelitului KazSat-1, compania Hrunciev, producătoarea rachetelor Proton. KazSat-1 a costat 65 de milioane de dolari, a fost lansat cu mare pompă de la Baikonur în iunie 2006 şi ar fi trebuit să stea pe orbită pînă în anul 2020. În septembrie 2006, Hrunicev a făcut o ofertă Kazahstanului pentru construcţia unui al doilea satelit, mai modern, KazSat-2, pentru numai 115 milioane de dolari.