Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Arheologii chinezi au scos la suprafaţă un oraş vechi de 4.300 de ani, ce se presupune a fi capitala celei mai vechi dinastii chineze, relatează China Daily.
Arheologii chinezi au scos la suprafaţă un oraş vechi de 4.300 de ani, ce se presupune a fi capitala celei mai vechi dinastii chineze, relatează China Daily. Specialiştii presupun că oraşul antic aparţine culturii neolitice Liangzhu şi datează din vremuri neolitice, de acum 4.000-5.300 de ani. Ruinele se află in provincia Zheijang, din China, iar arheologii au descoperit pănă acum doar cioburi de oale in interiorul zidurilor, ce ajung la 6 metri grosime. Oraşul acoperă aproximativ 3 kilometri pătraţi, depăşind astfel Oraşul Interzis din Beijing, reşedinţa dinastiilor Ming şi Qing. Arheologii speculează că oraşul ar putea fi capitala nedescoperită a regatului Liangzhu, dar pentru astfel de speculaţii au nevoie de mai multe dovezi. In lipsa localizării unei capitale sigure, istoricii au refuzat să considere cultura Liangzhu un regat. In cazul in care a existat o putere politică de asemenea amploare, Liangzhu depăşeşte in vechime dinastia Xia, considerată in prezent cea mai veche dinastie a Chinei, veche de aproximativ 4.000 de ani. Descoperirea arheologică, rod a 18 luni de muncă asiduă, a fost anunţată de Administraţia Relicvelor Culturale din Zheijang. Yan Wenming, arheolog şi profesor la Universitatea Peking, apreciază că ruinele Liangzhu sunt cele mai intinse descoperite pănă acum.
Cercetările arheologice in zonă au inceput in iunie 2006, cănd arheologii au fost surprinşi să găsească o suprafaţă mare construită din pămănt intărit şi pietricele. Săpături ulterioare au arătat că suprafaţa descoperită era de fapt un canal din afara oraşului, descoperind un zid al oraşului mai la est. Descoperirile iniţiale ii fac pe arheologi să spere că ruinele excavate sunt zidurile unui oraş antic ce inconjurau dealul Mojiaoshan in timpul perioadei culturale Liangzhu. Oraşul este dreptunghiular, cu colţurile rotunjite şi este aşezat cu faţa spre nord. Zidul este construit din argilă, pe fundaţii de piatră şi are o lungime de şase kilometri, fiind cel mai mare zid descoperit pănă in prezent.Totuşi, nu doar mărimea contează. Mormintele descoperite variază ca structură, iar camerele mortuare dezvăluie elemente sofisticate de arhitectură. Acestea indică faptul că Liangzhu era o civilizaţie veche, in care se făcea o distincţie clară intre clasele sociale in ceea ce priveşte structurile funerare. Cultura Liangzhu se deosebeşte de celelalte culturi prin mulţimea obiectelor de jad impodobite cu diverse motive, la care se adaugă mătasea şi fildeşul, găsite doar in mormintele personajelor importante din societate.
Ruinele descoperite in interiorul oraşului demonstrează un nivel inalt de cultură in perioada Liangzhu. Totuşi oraşul nu "vorbeşte" prea mult, arheologii neintălnind nici o dovadă scrisă despre fondatorii săi. "Aşadar, este totuşi prea devreme să spunem că dinastia Liangzhu a existat in istoria Chinei, a declarat Ge Jianxiong, profesor la Universitatea Fudan. Sfera de influenţă a presupusului regat se intinde de la provincia Shianxi la nord, pănă la provincia Guangdong in sud, şi dacă a
Citește pe Antena3.ro
existat o astfel de putere politică pe coasta estică a Chinei, atunci este un mister cum anume a dispărut, a adăugat Liu Qingzhu, cercetător la Academia Chineză de Studii Sociale.
Depozite antice
Grăne vechi de 5.000 de ani descoperite la un sit arheologic din nord-vestul Chinei demonstrează că strămoşii europenilor de azi au călătorit şi au adus agricultura in China cu 2.500 de ani mai devreme decăt s-a crezut iniţial. In aceeaşi zonă au fost descoperite, in 1987, 100 de mumii perfect conservate. Legătura intre acele mumii şi grănele descoperite a fost făcută imediat, intrucăt cadavrele erau vechi de peste 4.000 de ani, aveau păr blond şi ten măsliniu. Arheologii cred că aceştia erau comercianţii care au adus grăul in China in 2.650 i.Hr. şi presupun că vin din Turcia.
Maeştrii constructori
Rămăşiţe arheologice aparţinănd unui baraj antic egiptean demonstrează teoria conform căreia egiptenii erau maeştri in acest tip de construcţii, anunţă Archeology News. Barajul a fost descoperit de o echipă de cercetători la doar căţiva metri distanţă de templul din Karnak. "Construit in timpul Regatului de Mijloc, barajul de 230 de metri servea la protejarea templului de inundaţiile Nilului", a declarat Zahi Hawass, secretar general al Consiliului Suprem al Antichităţilor din Egipt. In aceeaşi zonă s-au mai descoperit şi o baie romană, construită in secolul I d.Hr. şi o carafă conţinănd 316 monede din diferite perioade istorice.
Mistere dezvăluite
Arheologii egipteni şi experţii in genetică au reuşit să identifice mumia celei mai puternice femei faraon din Egipt - regina Hatshepsut, anunţă site-ul de ştiri CCTV.com. De curănd, echipa de cercetări, condusă de Yehia Zakaria Gad, a făcut o uimitoare descoperire in laboratoarele pentru testarea ADN. Un dinteă descoperit in apropiere de Hatshepsut, intr-o cutie cu cartuşul reginei, se potriveşte cu golul descoperit in mandibula unei alte mumii neidentificate.
Herculaneum renaşte
Arheologii italieni au descoperit in Herculaneum, la baza Vezuviului, un tron din lemn şi fildeş, relatează Reuters. Tronul a fost descoperit in timpul săpăturilor de la Vila Papirusurilor, ce aparţinea socrului impăratului Caesar. Decoraţiunile elaborate descoperite pe tron o reprezintă pe zeiţa Attis, zeiţa vieţii, morţii şi renaşterii, iar cel mai important basorelief o infăţişează culegăd conuri de pin. "Pănă acum nu am găsit mobilă cu structură şi decoraţiuni atăt de semnificative", a declarat Maria Paola Guidobaldi, arheolog-şef al sitului din Herculaneum.
Ritualuri dezgropate
Săpături recente la nord-vest de Honduras au scos la suprafaţă o vază maiaşă descoperită in mormăntul unui lider al culturii Maya, anunţă National Geographic. Vasul, nu mai mare decăt o cană de cafea, este inscripţionat cu manuscrise sculptate şi scări şerpuitoare şi este impodobit cu mănere confecţionate in forma unor capete de liliac. Christian Wells, antropolog la Universitatea din Florida, a declarat că dovezile găsite in zonă indică faptul că vaza era folosită in ritualuri in care participanţii intrau in transă in urma unei severe purificări corporale.
Cimitire siriene
Arheologii sirieni au descoperit două cimitire aparţinănd erei bronzului, ce datează din secolul al XVIII-lea i.Hr., anunţă The Canadian Press. Mahmoud Hamoud, directorul Departamentului Arheologic al Siriei, a declarat că acesta este al treilea set de cimitire descoperit in mai puţin de o lună. Cimitirele circulare, din limonit, au fost descoperite in satul Heina, la sud de Damasc, şi conţin scheletele de adulţi şi copii. Pe lăngă aceste rămăşiţe umane s-au mai găsit şi 120 de piese de olărit, carafe, pietre preţioase şi chiar monede şi brăţări datănd din era Aramaică.
Metalurgie străveche
Unelte metalice şi oale datănd de aproape 3.000 de ani au fost descoperite intr-un sit arheologic din provincia Khanh Hoa, din Vietnam, a anunţat ziarul local Pioneer. Arheologi de la Institutul de Arheologie din Vietnam au descoperit in situl Vinh Yen, pe o suprafaţă de 50 de metri pătraţi, o serie de obiecte şi unelte din bronz. Pe lăngă acestea au mai descoperit 126.000 de piese din lut şi opt morminte ce au aparţinut unui sat străvechi, ai cărui locuitori trăiau din agricultură, olărit şi sculpturi in bronz.
Cel mai rezistent lipici
Cercetătorii de la Muzeul de Istorie Rhineland din Bonn au anunţat descoperirea unei substanţe adezive folosite de romani acum 2.000 de ani, relatează ziarul londonez The Independent. Descoperirea a fost făcută in oraşul german Xanten, iar lipiciul, un amestec de bituum, grăsime animală şi răşini, era folosit la ataşarea frunzelor de laur argintii pe coifurile soldaţilor. "Cănd vom reuşi să refabricăm lipiciul, va putea concura cu succes cu produsele actuale", a concluzionat Frank Willer, restaurator al Muzeului Rhineland.
Situri incaşe sub ameninţare
Turismul excesiv din Peru ameninţă cu dispariţia exoticului oraş Machu Pichu, relatează cotidianul Times. Declararea oraşului Machu Pichu una din cele şapte noi minuni ale lumii a ridicat numărul vizitatorilor de la 9.000 de persoane in 1992 la 700.000 in 2006. Un alt oraş al civilizaţiei Inca in pericol de a fi distrus de vizitatori este Choquequirao, supranumit "Leagănul de aur". Acesta a fost prezentat de autorităţi ca o alternativă la Machu Pichu şi descris ca "sora" acestuia.
