Tehnologie de nobel

O nouă tehnologie în utilizarea telescoapelor terestre le va permite astrofizicienilor să detecteze mai uşor exoplanetele asemănătoare Terrei, relatează Nature. Inovaţia o reprezintă folosirea laserului pentru reglarea la o mare precizie a spectrelor pe care le pot acoperi şi studia observatoarele astronomice de pe Pămînt.

O nouă tehnologie în utilizarea telescoapelor terestre le va permite astrofizicienilor să detecteze mai uşor exoplanetele asemănătoare Terrei, relatează Nature. Inovaţia o reprezintă folosirea laserului pentru reglarea la o mare precizie a spectrelor pe care le pot acoperi şi studia observatoarele astronomice de pe Pămînt. Tehnica presupune utilizarea spectrelor de lumină foarte fin calibrate, sincronizate perfect la ceasurile atomice, pentru a oferi oamenilor de ştiinţă repere stabile în măsurarea lungimilor de undă ale luminii, se arată în articolul din Nature. Tehnologia, cunoscută şi ca “periile laser”, a fost premiată în 2005 cu Nobelul pentru fizică şi are deja aplicaţii în telecomunicaţii şi în spectrele chimice. Măsurătorile folosind această invenţie permit o precizie de 60 de ori mai mare decît măsurătorile clasice, cu tehnologia actuală.  Datorită preciziei acestei noi metode, astronomii pot avea mai multe repere asupra atmosferei unei exoplanete de mărime asemănătoare cu cea a Pămîntului, a compoziţiei chimice şi a indicilor de potenţială locuire. (D.Z.)

Zece planete dezvăluite şi un nou-născut gazos

La o întîlnire între astronomi, o echipă de la Universitatea Regală din Belfast a făcut public faptul că a găsit, cu ajutorul camerelor robotizate de luat vederi, 10 planete extrasolare noi, în timp ce o a doua echipă de cercetători, de la Universitatea St. Andrews, a spus că a descoperit cea mai nouă planetă, relatează agenţia Reuters, preluată de Yahoo News. Cercetătorul Don Pollaco, de la Universitatea Regală, împreună cu colegii săi, a utilizat camere speciale, numite “SuperWASP” (Wide Area Search for Planets), montate în Africa de Sud, Chile, Franţa şi Australia pentru a descoperi planetele care variază ca dimensiune între jumătate din diametrul lui Jupiter şi de opt ori mai mare ca acesta. Conform spuselor cercetătorului-şef a celei de-a doua echipe, Jane Greaves, noua planetă a fost descoperită în timp ce studiau un disc gazos al stelei HL Tau. Protoplaneta, denumită HL Tau b, este de 14 ori mai mare ca Jupiter şi de două ori mai departe de steaua sa, Hl Tau, decît Neptun de Soare. Oamenii de ştiinţă se aşteaptă ca aceasta să se transforme într-un gigant gazos.

Planete asemănătoare

Cercetătorii au descoperit un sistem planetar care orbitează în jurul unei stele, formînd un sistem solar asemănător cu al nostru, relatează BBC News. “Am descoperit un sistem cu două planete care se aseamănă foarte mult cu Jupiter şi Saturn, din sistemul nostru solar. Aceste două planete au atît o masă similară,  cît şi raza şi perioada orbitală la fel ca şi cele ale planetelor care se învîrt în jurul Soarelui nostru”, a spus astronomul Martin Dominik, de la Universitatea St. Andrews, din Marea Britanie. El a mai adăugat faptul că asemenea sisteme solare pot susţine formarea planetelor asemănătoare Pămîntului, descoperirea lor fiind doar o problemă de timp. Noul sistem planetar orbitează în jurul stelei OGLE-2006-BLG-109L, este mult mai compact decît sistemul nostru solar şi se află la o distanţă de 5.000 de ani-lumină.

Sunt vulcani… nu sunt vulcani…

Misiunea Venus Express a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) este readusă în discuţiile cercetătorilor de cînd, în cadrul ei, s-au măsurat cantităţi mari de gaz vulcanic – dioxid de sulf – în atmosfera planetei Venus, relatează Science Daily. Oamenii de ştiinţă trebuie să afle acum dacă acest gaz provine de la vulcani activi pe această planetă sau este legat de un mecanism necunoscut, care afectează atmosfera. “Vulcanii sunt un element-cheie într-un sistem climatic”, a spus omul de ştiinţă Fred Taylor, de la Universitatea din Oxford, Marea Britanie, adăugînd faptul că această căutare a vulcanilor pe Venus constituie o misiune îndelungată, plină de obstacole.

Cea mai mică gaură neagră

Cercetătorii de la NASA au identificat cea mai mică gaură neagră descoperită vreodată, relatează Reuters, preluată de Yahoo News. Gaura neagră, denumită J1650, are o masă de patru ori mai mică decît masa Soarelui şi este de dimensiunile unui oraş mai mare. “Această gaură neagră forţează limitele. Astronomii încearcă să afle de mulţi ani care pot fi cele mai mici dimensiuni ale unei astfel de formaţiuni şi aceasta este pe cale să răspundă acestor întrebări”, a spus Nikolai Shaposhnikov, de la Centrul de Zboruri Spaţiale Goddard al NASA. Micuţa J1650 s-a format asemănător celorlalte găuri negre, în momentul în care s-a stins o stea.

Robotul lunar

Inginerii NASA testează un robot uriaş, cu şase picioare, care ar putea să transporte o bază a astronauţilor pe suprafaţa Lunii la distanţe de mii de kilometri, relatează New Scientist. Conform spuselor cercetătorilor, robotul, ATHLETE, va îmbunătăţi succesul misiunilor pe Lună, astronauţii avînd posibilitatea de a explora mult mai mult teren, nu doar pe cel din jurul locului de aterizare.