Tehnologie NASA pentru arheologie în România

Institutul de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române - filiala Cluj va demara un proiect de scanare cu tehnologie NASA a limes-ului roman (foto) de pe teritoriul ţării.

Proiectul are ca scop adunarea de informaţii de o mare acurateţe, care ulterior ar scuti arheologii de clasicele săpături, care sunt şi costisitoare, şi extrem de lente. Tehnologia NASA ar ajuta arheologii să scurteze foarte mult din timpul de cercetare şi să poată întocmi dosarele necesare pentru a începe procedura de introducere în patrimoniul UNESCO a limes-ului roman. 

'Ce caută NASA în această ecuaţie. Este vorba despre obţinerea de date despre patrimoniul arheologic prin imagini satelitare şi prin alte tehnici foarte noi de scanare aeriană cu laser şi cu alte metode care se aplică de multă vreme în Vest în domeniul protecţiei patrimoniului arheologic. Această tehnologie este foarte costisitoare, mai ales aplicată pe spaţii largi. Am aplicat-o şi noi pe un spaţiu de vreo 10 kilometri pătraţi, într-o zonă împădurită, unde monumentele nu pot fi nici măcar puse pe hartă pentru că nu se văd. Ori aceste mijloace moderne, această scanare cu laser din aer, printr-un program special, elimină pădurea din imagine şi apare modelul digital al terenului, ca şi cum nu ar fi arborii deasupra', a declarat profesorul Coriolan Opreanu, directorul ştiinţific al şantierului de la Porolissum, din judeţul Sălaj, pentru Agerpres.

Potrivit acestuia, proiectul pe care Academia Română l-a demarat împreună cu Universitatea Babeş-Bolyai vizează tot parcursul limes-ului roman, care porneşte din Banat, de la Dunăre, trece prin Trasilvania, pe Valea Someşului, coboară în marginea Carpaţilor Orientali şi apoi pe Olt în jos până în Muntenia, unde atinge iar Dunărea. 

'Este greu de spus, pot fi sute, chiar mii de kilometri. Cred că într-o primă fază o să ne oprim doar la Transilvania şi Banat', a spus Coriolan Opreanu.

Pentru acest proiect, cele două instituţii româneşti vor colabora cu ICOMOS - International Council of Monuments and Sites din SUA, împreună cu care vor încerca să acceseze fonduri internaţionale. În acest sens, profesorul Douglas C. Comer, care este director în cadrul acestei instituţii, a vizitat România la sfârşitul săptămânii trecute şi a participat la mai multe conferinţe.

În opinia sa, cercetarea limes-ului roman de pe teritoriul României ar putea aduce la lumină informaţii noi sau să susţină ipoteze care s-au conturat în ultima vreme în acest domeniu.

'Vrem să comparăm limes-ul roman de aici cu cel din Iordania la care am lucrat foarte mult. Vrem să ştim cum a fost afectat limes-ul de teren, care este foarte diferit în cele două ţări. Vrem să ştim ce resurse protejau ele - de exemplu apă sau terenuri agricole. Şi mai este un aspect pe care oamenii se poate să-l fi trecut cu vederea. Începem să ne dăm seama că funcţionalitatea limes-ului nu era atât de mult ca să îi ţină pe oameni afară, ci de a proteja anumite drumuri comerciale. În Iordania era vorba despre drumurile comerciale pentru mirodenii, iar aici despre Dunăre. Aşadar, limes-ul nu era construit doar pentru a-i ţine departe pe barbari - nu era aşa de simplu - ci de a proteja drumurile şi anumite resurse', a declarat Douglas Comer. 

El a spus că un alt lucru pe care vor să îl cerceteze este felul în care au interacţionat anumite culturi datorită prezenţei limes-ului roman. Profesorul american a explicat că, în Iordania, nabateenii, care erau un trib nomad, au suferit o schimbare uriaşă după venirea romanilor şi construirea limes-ului.

'Din populaţie nomadă, pentru că ei erau cei care cărau mirodeniile de-a lungul Peninsulei Arabice, au devenit cultivatori. Odată ce romanii s-au instalat acolo, au început că cultive şi să vândă, nu neapărat mirodenii, ci alimente, vin, ulei. Deci şi-au schimbat cultura complet şi se pare că fără conflicte. Poate că şi aici în Transilvania s-a întâmplat acelaşi lucru', a explicat Douglas Comer. 

(foto wikipedia)