Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu cât au forat mai în jos, cu atât s-au întors mai departe în timp, reușind să facă diferența dintre fluctuațiile de temperatură naturale și cele provocate de om, transmite CNN.
După ani de cercetări asupra calotei de gheață din Groenlanda, cercetătorii au raportat, miercuri, în revista Nature, că temperaturile au fost cele mai calde din ultimii o mie de ani - cea mai lungă perioadă de timp pe care nucleele de gheață au putut fi analizate. Și au descoperit că între anii 2001 - 2011, a fost în medie cu 1,5 grade Celsius mai cald decât a fost în secolul XX.
Autorii raportului spun că schimbările climatice provocate de om au jucat un rol semnificativ în creșterea dramatică a temperaturilor din regiunea arctică critică, unde topirea gheții are un impact global considerabil.
„Groenlanda are, în prezent, cea mai mare contribuție la creșterea nivelului mării. Și, dacă continuăm cu emisiile de carbon așa cum facem acum, atunci până în anul 2100, Groenlanda va contribui cu până la 50 de centimetri la creșterea nivelului mării, iar acest lucru va afecta milioane de oameni care trăiesc în zonele de coastă.”, explică Maria Hörhold, autorul principal al studiului și glaciolog la Institutul Alfred Wegener.
Stațiile meteo de pe marginea calotei de gheață a Groenlandei au detectat că regiunile sale de coastă se încălzesc, dar înțelegerea de către oamenii de știință a efectelor creșterii temperaturilor din această zonă a fost limitată din cauza lipsei de observații pe termen lung.
Înțelegerea trecutului este importantă pentru a ne pregăti pentru consecințele viitoare.
„Dacă vrei să afirmi că este vorba despre încălzirea globală, trebuie să știi care a fost variația naturală înainte ca oamenii să interacționeze efectiv cu atmosfera. Pentru asta, trebuie să mergi în trecut, în era preindustrială, când activitatea umană nu emitea dioxid de carbon în atmosferă”, spune Hörhold,.
Citește pe Antena3.ro
În perioada preindustrială, în Groenlanda nu existau stații meteo care să adune date despre temperatură. De aceea, oamenii de știință s-au bazat pe date paleoclimatice, cum ar fi nucleele de gheață, pentru a studia modelele de încălzire ale regiunii. Ultima analiză importantă a miezului de gheață din Groenlanda s-a încheiat în 1995, iar aceste date nu au detectat încălzirea, deși schimbările climatice erau deja evidente în altă parte.
„Cu această prelungire până în 2011, putem arăta că „Ei bine, există de fapt o încălzire. Tendința de încălzire există încă din 1800, dar am avut o variabilitate naturală puternică care a ascuns această încălzire”, precizează Hörhold.
Cercetările recente arată că regiunea arctică s-a încălzit de patru ori mai repede decât restul planetei. O încălzire semnificativă în calota de gheață a Groenlandei se apropie de un punct de cotitură, spun oamenii de știință, ceea ce ar putea declanșa o topire catastrofală. Groenlanda deține suficientă gheață încât, dacă s-ar topi toată, ar putea ridica nivelul mării la nivel global cu circa 24 de picioare, potrivit NASA.
Ghețarul Matanuska
Matanuska este un ghețar de vale lung de 43,5 km și alimentează cu apă râul Matanuska, pe 10 iulie 2022, la aproximativ 161 km nord-est de Anchorage, lângă Palmer, Alaska.
Ghețarul pare să se retragă în fiecare an, deoarece traseul de acces pentru turiști și ghizi trebuie menținut în mod constant prin nămol glaciar și noroi, peste morena stâncoasă, și pe gheața în culori care variază de la alb curat la albastru profund.
În timp ce Alaska găzduiește circa 25.000 de ghețari, studiile sugerează că avansul temperaturii globale legat de schimbările climatice determină topirea ghețarilor la nivel planetar.
Ghețarul Matanuska este cel mai mare ghețar accesibil cu mașina din SUA printr-un drum privat și pentru care se plătește o taxă de acces pentru un tur ghidat de ghețar, care reprezintă o mare parte a economiei turismului din regiune.
Până la jumătate din ghețarii lumii ar putea dispărea chiar dacă sunt atinse obiectivele climatice ambițioase, arată un nou studiu
Deși acesta a acoperit doar temperaturile până în 2011, Groenlanda a fost supusă unor evenimente extreme de atunci. În 2019, o primăvară neașteptat de caldă și un val de căldură din luna iulie au făcut ca aproape întreaga suprafață a calotei de gheață să înceapă să se topească, aruncând aproximativ 532 de miliarde de tone de gheață în mare. În consecință, nivelul mării la nivel global ar crește cu 1,5 mm, au raportat ulterior oamenii de știință.
Apoi, în 2021, ploaia a căzut la vârful Groenlandei, la două mile deasupra nivelului mării, pentru prima dată înregistrată. Aerul cald a alimentat apoi un eveniment de ploaie extremă, aruncând 7 miliarde de tone de apă pe calota de gheață, suficient pentru a umple Bazinul Reflecting din National Mall din Washington DC de aproape 250.000 de ori.
Având în vedere că aceste evenimente extreme din Groenlanda au loc mai des, Hörhold spune că echipa sa va continua să monitorizeze schimbările. „Fiecare grad contează. La un moment dat, ne vom întoarce în Groenlanda și vom continua să extindem acele recorduri”.
