Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Paleontologii americani şi argentinieni au descoperit, în provincia Mendoza din Argentina, rămăşiţele unui dinozaur carnivor biped care avea un aparat respirator asemănător păsărilor din zilele noastre, informează Reuters. Această descoperire atestă existenţa unei legături strânse între dinozauri şi păsări, aducând noi informaţii despre evoluţia zburătoarelor moderne.
Paleontologii americani şi argentinieni au descoperit, în provincia Mendoza din Argentina, rămăşiţele unui dinozaur carnivor biped care avea un aparat respirator asemănător păsărilor din zilele noastre, informează Reuters. Această descoperire atestă existenţa unei legături strânse între dinozauri şi păsări, aducând noi informaţii despre evoluţia zburătoarelor moderne. Potrivit cercetătorilor, animalul avea, în locul unei perechi de plămâni care se extind şi se contractă, doi săculeţi cu aer care funcţionau asemănător unei membrane, suflând aerul în plămânii rigizi ai dinozaurului. Rămăşiţele fosilizate găsite de paleontologi au fost extrase dintr-o stâncă având o vechime de 85 de milioane de ani. Dinozaurul, denumit Aerosteon riocoloradensis, măsura zece metri lungime şi, cel mai probabil, avea corpul acoperit cu pene. Cercetătorii susţin că specia de dinozaur Aeroston a dezvoltat acest sistem respirator parţial ca o modalitate de a nu se rostogoli în timpul vânării prăzii şi pentru a menţine temperatura corpului. "Dacă aceste terapode aveau sânge cald, aşa cum bănuim, dar şi pene pentru a se feri de insolaţie, evitarea creşterii temperaturii ar fi constituit o mare problemă. Poate că aceşti săculeţi au evoluat iniţial, devenind abia apoi parte a aparatului respirator", a sugerat cercetătorul Paul Sereno, profesor la Universitatea din Chicago, Statele Unite.
DINOZAUR CĂT O GĂINĂ
Cercetătorii canadieni au descoperit în regiunea Alberta scheletul celui mai mic dinozaur de pe teritoriul nord-american. Oasele au fost găsite în Parcul Fry Island Buffalo Jump în 2002, alături de scheletele a 20 de Albertosaurus sarchophagus, dinozauri similari cu tyrannosaurul. Abia anul acesta, oasele au fost scoase la lumină şi analizate temeinic de către cercetătorii, care au conchis că ele ar fi putut aparţine celei mai mici specii de dinozaur din America de Nord. Este vorba despre o specie neobişnuită, de mărimea unei găini, care se hrănea cu termite şi cărăbuşi. Albertonykus borealis, care aparţine familiei Alvarezsauridae, trăia pe Pământ în urmă cu 70 de milioane de ani – anterior, au fost găsite rămăşiţe ale speciilor acestei familii în America de Sud şi Mongolia.
DISPAR AMFIBIENII
Cel puţin jumătate din populaţia broaştelor care trăiesc pe teritoriul Europei se află în pericol de dispariţie pănă în 2050, scrie publicaţia britanică The Guardian. Potrivit cercetătorilor, motivele viitoarei dispariţii masive constau în schimbarea climatică, bolile şi distrugerea habitatului acestor animale. "Mulţi dintre aceşti amfibieni din Europa, în special cei care trăiesc în zona mediteraneană, nu se pot deplasa pentru a găsi un habitat mai potrivit, deoarece sunt înconjurate de apă marină, pe care nu o tolerează, sau sunt blocaţi de lanţuri muntoase", spune Trent Garner, om de ştiinţă la Societatea Zoologică din Londra. Speciile de şerpi, peşti şi păsări care consumă amfibieni sunt deja în declin din punct de vedere al exemplarelor din cauza dispariţiei hranei lor principale.
"PASĂREA - AVION"
Oamenii de ştiinţă au descoperit fosila unui animal preistoric uriaş, înrudit cu familia gâştelor şi a raţelor, scrie LiveScience. Craniul, descoperit în estuarul Tamisei, prezintă o serie de dinţi mici şi ascuţiţi, aparţinând unei păsări preistorice uriaşe din genul Dasornis. Aceste păsări sunt cunoscute pentru anvergura aripilor care atingeau la deschidere până la cinci metri. "Imaginaţi-vă o pasăre asemănătoare unei gâşte sălbatice de dimensiunea unui avion mai mic", a spus Gerald Mayr, om de ştiinţă la Insitutul de Cercetare Senckenberg din Germania.
LUPII, MAI BUNI DECĂT CĂINII
Lupii întrec câinii comunitari atunci când vine vorba de dresaj şi receptarea semnalelor trimise de oameni, scrie NewScientist. Speciliştii americani în pshihologia animalelor au descoperit că abilitatea lupilor dresaţi în a înţelege semnele manuale efectuate de oameni este cu mult mai mare decât cea a câinilor. În urma testării abilităţii acestor animale de a alege între două cutii de vopsea, acţiune bazată pe gesturi umane manuale, lupii au ales corect de şapte ori din zece încercări, spre deosebire de câinii comunitari dresaţi care nu au depăşit performanţa de trei reuşite din acelaşi număr de încercări. Câinii dresaţi acasă fac însă excepţie, ei egalând performanţa lupilor.
SPERIETOARE DE INSECTE
Biologii au descoperit că păianjenul roşu are un comportament straniu atunci când simte prezenţa prădătorilor, scrie NewScientist După ce se ascunde, această insectă trece aproape instantaneu la starea de dormitare – denumită diapauză –, stare în care intră, în mod normal, în perioadele de hibernare. Specialiştii au descoperit că, pentru a genera acest comportament, este suficientă doar prezenţa aerului care poartă mirosul prădătorilor. Această descoperire ar putea aduce noi indicii pentru dezvoltarea tehnicilor de protecţie a recoltelor împotriva paraziţilor, deoarece oamenii de ştiinţă speră să poată utiliza acest tip de mirosuri pentru a alunga insectele dăunătoare.
