Tigrii lumii, în mîinile Băncii Mondiale

Liderii lumii au devenit tot mai interesaţi de conservarea speciilor ameninţate cu dispariţia în lumea-ntreagă. O iniţiativă lăudabilă lansată recent de Banca Mondială a reuşit să atragă susţinători importanţi – personalităţi publice cu vizibilitate –, între aceştia aflîndu-se cîteva celebrităţi de la Hollywood: Harrison Ford, Bo Derek şi Robert Duvall.

Liderii lumii au devenit tot mai interesaţi de conservarea speciilor ameninţate cu dispariţia în lumea-ntreagă. O iniţiativă lăudabilă lansată recent de Banca Mondială a reuşit să atragă susţinători importanţi – personalităţi publice cu vizibilitate –, între aceştia aflîndu-se cîteva celebrităţi de la Hollywood: Harrison Ford, Bo Derek şi Robert Duvall.

Actorii şi-au confirmat sprijinul pentru proiectul Băncii Mondiale realizat în colaborare cu Hollywood-ul şi cu mai multe organizaţii ecologiste. Iniţiativa constă în consultarea guvernelor ţărilor pe teritoriile cărora trăiesc populaţii de tigri. Prin acest proiect se urmăreşte să se identifice resursele de care au nevoie aceste ţări pentru a proteja specia pe cale de dispariţie. Este vorba deopotrivă despre resurse financiare care lipsesc acestor state, cît şi despre opinii specializate. BM a cerut ajutorul zoologilor, experţilor în viaţă sălbatică, cercetătorilor şi politicienilor pentru a încerca să oprească uciderea cu sînge rece a animalelor pentru a le comercializa ilegal ulterior. Cifrele sunt alarmante şi îi preocupă pe experţi de zeci de ani, însă de-abia acum a fost adusă în discuţie în termeni concreţi o astfel de iniţiativă de protejare a speciei. Potrivit statisticilor, în timp ce în secolul trecut în lume trăiau aproximativ 100.000 de tigri, numărul acestora este astăzi de numai 4.000.

LIBER LA DISTRUS HABITATELE DE URŞI

Şapte companii petroliere americane au primit undă verde de la preşedintele SUA, George W. Bush, să înceapă lucrările de forare pe coasta de nord-vest a Alaskăi. Decizia a venit ca o lovitură sub centură pentru organizaţiile care apără drepturile animalelor şi care susţin că asemenea acţiuni în apele Arcticului nu fac decît să distrugă habitatele, deja afectate, ale urşilor polari. În urmă cu cîteva săptămîni, guvernatorului Alaskăi cerea ca ursul polar să fie scos de pe lista animalelor pe cale de dispariţie, întrucît statutul său protejat împiedica forările pentru petrol şi gaze.

OAMENII ÎŞI PIERD SURSELE DE HRANĂ

Peştii care trăiesc în zona recifurilor de corali sînt tot mai afectaţi de încălzirea globală. Dispariţia acestora nu are impact doar asupra biodiversităţii, dar şi asupra comunităţilor de oameni care trăiesc de pe urma pescuitului. Un studiu publicat recent în Australia vorbeşte despre vulnerabilitatea recifurilor în faţa schimbărilor climatice şi aminteşte că la ora actuală cele aproximativ 4.000 de specii de peşti de coral care trăiesc în sau în jurul recifurilor reprezintă sursa de hrană a peste 200 de milioane de oameni din lumea-ntreagă.

ANTARCTICA SE RUPE

Imagini date publicităţii recent de Agenţia Spaţială Europeană arată că o bucată uriaşă (de aproximativ 160 de kilometri pătraţi) din stratul de gheaţă din Antarctica s-a desprins la sfîrşitul lunii mai. Este a doua oară în timpului acestui an cînd în Antarctica are loc acest fenoment, informează ediţia online a publicaţiei Live Science.

COMBUSTIBILI DIN ALGE

Algele ne pot produce combustibilul viitorului, anunţă Science Daily. Uleiul produs de alge modificate genetic în procesul lor de fotosinteză poate fi folosit pentru alimentarea automobilelor şi chiar a avioanelor. Jason Pyle, de la Sapphire Energy din San Diego (SUA), spune că algele sunt crescute în bazine cu apă reziduală şi expuse la lumina solară. Dezvoltatorii americani iau deja în considerare înlocuirea carburanţilor tradiţionali cu care sînt alimentate avioanelor cu biocombustibilul obţinut din alge.

CHIMICALELE CONTAMINEAZĂ APELE

Substanţele chimice produse de industrie afectează toate fiinţele care trăiesc în adîncuri. Administraţia Naţională pentru studii oceanice şi atmosferice din SUA a anunţat că nouă specii de cefalopode au fost contaminate cu diverse substanţe, între care: tributiltin (TBT), un aditiv folosit la controlul creşterii organismelor şi la vopselurile antivegetative de pe bărci; diclor-difenil-tricloretan (DDT), un pesticid interzis în SUA din anii ’70, dar folosit în continuare în unele colţuri ale lumii pentru a controla unele boli, precum malaria; bifenilii policlorurati (PCB), folosit la izolarea transformatorilor şi condensatoarelor electrice, dar şi la fabricarea adezivilor, vopselurilor, a hîrtiei indigo; deca-BDE, o flamă retardantă folosită în echipamentul electric şi în tratarea unor textile de tapiţerie. Cele nouă specii contaminate servesc ca hrană pentru delfini,
narvali, balene ucigaşe.