x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Tech Ştiinţă Toriul, viitorul energeticii nucleare

Toriul, viitorul energeticii nucleare

21 Mar 2011   •   15:31
Toriul, viitorul energeticii nucleare
Sursa foto: /reuters

157415-toriu.jpgEpisoade ca cele de la Cernobîl ori, mult mai recent, Fukushima ar putea rămâne singulare în istoria omenirii. Cu puţin timp înaintea dezastrului produs în Japonia, China a anunţat lansarea unei tehnologii care va revoluţiona energetica nucleară la nivel global. Plutoniul şi uraniul vor fi înlocuite, în procesul de fisiune nucleară, cu toriul, noua metodă de obţinere a energiei nucleare fiind considerată mai sigură, mai ecologică şi, cu siguranţă, mult mai ieftină.

 

Anunţul a fost făcut, potrivit cotidianului britanic Daily Telegraph, de Academia de Ştiinţe de la Beijing, care vorbeste de reactoare cu toriu topite de sare. Interesant, metoda a fost testată în premieră, în anii '60, de Statele Unite, care au abandonat însă proiectul.

 

Savanţii chinezi spun că deşeurile rezultate ar fi de o mie de ori mai puţin periculoase decât cele rezultate în uma folosirii actualei tehnologii, iar noul sistem ar fi, inerent, mult mai puţin predispus la dezastre precum cele înregistrate la Cernobîl ori Fukushima.

 

“Acest tip de reactor are o caracteristică de siguranţă uimitoare”, crede un fost inginer NASA, Kirk Sorensen, care spune că “în cazul supraîncălzirii, reactorul se topeşte singur, cu ajutorul sării. Nu este nevoie de calculatoare sau pompe electrice, a căror funcţionare să fie afectată, aşa cum s-a întâmplat la Fukushima. Reactorul s-ar salva, practic, singur”.

 

Un profesor britanic al Universităţii Huddersfield, Robert Ciwynksi, un alt partizan al acestui sistem, spune că procesul de fisiune se produce prin bombardarea toriului cu neutroni, iar acesta poate fi stopat în orice moment, fără nici un fel de reprecusiuni tehnologice.

 

Toriul, botezat după numele zeului tunetului în mitologia scandinavă, este un metal argintiu, la fel de răspândit în natură ca şi plumbul. În Europa, cele mai mari zăcăminte se află în Norvegia şi în Marea Britanie, mai exact în Ţara Galilor, iar acestea sunt suficient de mari pentru a asigura independenţa energetică a lumii întregi timp de câteva mii de ani.

 

În momentul de faţă, potrivit datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, în lume funcţionează 442 de centrale nucleare, care generează 372 de Gigawaţi, echivalentul a 14% din producţia mondială de electricitate.

×