x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Trei Premii Nobel pentru penicilină

0
Autor: Alexandra Zotta 19 Iul 2008 - 00:00

Descoperirea penicilinei a fost unul dintre cele mai importante momente din istoria medicinei. Datorită efectelor curative ale acestui antibiotic, probabilitatea decesului din cauza unei boli infecţioase, cauzată de bacterii gram-pozitive, a scăzut considerabil.

Descoperirea penicilinei a fost unul dintre cele mai importante momente din istoria medicinei. Datorită efectelor curative ale acestui antibiotic, probabilitatea decesului din cauza unei boli infecţioase, cauzată de bacterii gram-pozitive, a scăzut considerabil.

 
Descoperirea penicilinei este atribuită cercetătorului scoţian Sir Alexander Fleming, iar dezvoltarea penicilinei cu uz medical îi este atribuită laureatului Nobel de origine australiană Howard Walter Florey. Touşi, primele menţionări ale penicilinei apar încă din 1875, din lucrările fizicianului irlandez John Tyndall. După el, numeroase cercetători susţin că au descoperit medicamentul miraculos, însă nici unul dintre ei nu şi-a brevetat descoperirea.

 
DESCOPERIRE. Fleming menţionează că data descoperirii care l-a făcut cunoscut în întreaga lume a fost 28 septembrie 1928. Aceea a fost ziua în care Fleming a observat inhibarea creşterii bacteriilor în jurul unei culturi de mucegai, ceea ce a dus la concluzia că mucegaiul emana o substanţă care omora bacteriile şi le inhiba creşterea în zonă. A crescut o cultură pură şi a descoperit că era mucegai Penicillium (o ramură de ascomicete), astăzi cunoscut ca Penicillium Notatum. Chiar şi în cele mai timpurii momente ale cercetării, penicilina era cel mai eficient medicament împotriva bacteriilor gram-pozitive, dar ineficient împotriva organismelor gram-negative şi fungilor. Ideea iniţială era aceea de folosire a penicilinei ca dezinfectant, deoarece avea o toxicitate mai scăzută decît antisepticele folosite la acea vreme. După mai multe experimente însă, Fleming era convins că penicilina nu putea rezista destul de mult în corpul uman pentru a omorî bacteriile patogene, aşa că a încetat studiile în 1931, dar a efectuat nişte teste clinice în 1934 şi a încercat să o purifice pînă în 1940.

 
ÎNCERCĂRI. În 1939, Howard Florey şi Boris Chain au reuşit să arate acţiunea bactericidală in vivo a penicilinei. Totuşi, încercările lor de tratare a oamenilor cu penicilină au dat greş din cauza volumului insuficient de medicament. La 14 martie 1942 se reuşea prima tratare cu penicilină a unui pacient cu septicemie streptococică. Jumătate din cantitatea de penicilină produsă pînă atunci în SUA a fost consumată pentru tratarea acestui pacient. Pînă în iunie 1942, Statele Unite deţineau penicilină pentru tratarea a 10 pacienţi.

În timpul celui de-al doilea război mondial, penicilina a făcut avut o importanţă deosebită în numărul morţilor şi al amputărilor cauzate de infecţia rănilor, salvînd pînă la 15% din vieţi. Totuşi, disponibilitatea medicamentului era limitată de dificultatea de fabricare a penicilinei şi de eliminarea renală rapidă a substanţei. Într-o perioadă de trei-patru ore, 80% din cantitatea de penicilină era eliminată din corp, aşa că cercetătorii au descoperit o metodă de încetinire a secreţiei penicilinei.

 
REZULTATE. Structura chimică a penicilinei a fost determinată de Dorothy Crowfoot Hodgkin la începutul anilor 1940. O echipă de cercetători de la Oxford, printre care se numără: Howard Florey, Baron Florey, Ernst Boris Chain şi Norman Heatley, a descoperit metoda de producere în masă a medicamentului. Chimiştii John Sheehan a reuşit o sintetizare completă a penicilinei la începutul anilor 1950, însă metodele sale nu erau eficiente pentru producţia în masă. Florey şi Chain au împărţit cu Fleming Premiul Nobel pentru Medicină în 1945, iar după cel de-al doilea război mondial, Australia a devenit prima ţară care făcea medicamentul accesibil cetăţenilor de rînd. De atunci, penicilina a devenit cel mai utilizat antibiotic şi este încă folosită în tratarea infecţiilor cu bacterii gram-pozitive.

 

Sir Alexander Fleming

1914 – devine lector la Şcoala Medicală St. Mary;

1928 – este numit profesor la aceeaşi şcoală;

1943 – a fost ales membru al Societăţii Regale;

1945 – Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină;

1948 – este numit profesor emerit de bacteriologie la Universitatea din Londra;

11 martie 1955 – încetează din viaţă la Londra, Anglia.

 
Viaţa şi cariera
Fleming s-a născut în Scoţia în august 1881. Acolo a învăţat la Şcoala Louden Moor, Şcoala Darvel şi Academia Kilmarnock, apoi s-a mutat la Londra, unde a urmat cursurile Politehnicii. După patru ani a intrat la Universitatea din Londra, Şcoala Medicală St. Mary, pe care a absolvit-o în 1906. Şi-a început apoi cariera de cercetător la aceeaşi şcoală alături de Sir Almroth Wright, un pionier în terapia vaccinurilor şi a predat, ca lector la Şcoala St. Mary, pînă în 1914. O dată cu venirea războiului s-a înrolat în corpurile medicale ale armatei şi a primit gradul de căpitan, iar în 1918 s-a întors la vechea şcoală din Londra. În 1945 a primit Premiul Nobel pentru Medicină pentru descoperirea penicilinei şi efectele sale curative în diverse boli infecţioase, iar în 1948, Universitatea din Londra l-a numit profesor emerit în bacteriologie. A fost ales membru al Societăţii Regale din Londra în 1943, iar un an mai tîrziu a fost numit cavaler şi a primit titlul de Sir. Alexander Flemming a scris pentru publicaţii medicale şi jurnale ştiinţifice numeroase lucrări de bacteriologie, imunologie şi chimioterapie, incluzînd descrieri originale ale penicilinei.

Ernst Boris Chain

1930-1933 – a lucrat la Charité Hospital, Berlin;

1933 – a emigrat în Anglia, unde a lucrat pentru doi ani la Şcoala de Biochimie din Cambridge;

1935 – a fost invitat la Universitatea din Oxford;

1936 – devine lector în chimie patologică la Oxford;

1945 – Premiul Nobel pentru Medicină sau Fiziologie;

12 august 1979 – se stinge din viaţă în Irlanda.

 
Viaţa şi cariera
În iunie 1906 se năştea la Berlin Ernst Boris Chain, fiul doctorului Michael Chain – chimist şi industrialist. Şi-a căpătat interesul pentru chimie la Luisengymnasium din Berlin şi a început să viziteze frecvent laboratorul şi fabrica tatălui său. A absolvit chimia la Universitatea Friedrich-Wilhelm din Berlin în 1930, după care, timp de trei ani a desfăşurat un studiu asupra enzimelor la Charité Hospital. După instalarea regimului nazist, în 1933, a ales să părăsească Germania pentru Anglia, unde şi-a continuat cercetările la Şcoala de Biochimie din Cambridge, de această dată asupra fosfolipidelor. Aici a lucrat cu Sir Frederick Gowland Hopkins, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1929, pentru descoperirea vitaminelor care stimulează creşterea. În 1935 a fost invitat la Universitatea din Oxford, pe care a părăsit-o în 1948, cînd a acceptat postul de director ştiinţific la Centrul Internaţional de Cercetare în Microbiologie Chimică al Institutului Superior de Sănătate din Roma. Din 1961 pînă la pensionare este profesor de biochimie la Colegiul Imperial al Universităţii din Londra.

 

Sir Howard Florey

1927 – este numit lector de patologie specială la Universitatea din Cambridge;

1931 – şef al catedrei de patologie la Universitatea din Sheffield;

1935 – profesor de patologie si membru al Colegiului Lincoln ;

1945 –  Premiul Nobel Pentru Medicină sau Fiziologie;

21 februarie 1968 – moare în urma unui atac de cord.


Viaţa şi cariera
Florey s-a născut în septembrie 189 în sudul Australiei. A învăţat la Şcoala St. Peter din Adelaide, apoi a mers la universitatea din acelaşi oraş, pe care a absolvit-o în 1921. În următorii ani a primit diverse burse care l-au ajutat să studieze la universităţile din Oxford şi Cambridge, iar în 1925 a plecat pentru un an în Statele Unite, cu bursa de călătorie Rockefeller. În 1926 s-a întors ca Cambridge cu alte două burse pentru colegiul Gonville şi Caius, unde şi-a obţinut şi doctoratul în 1927. După patru ani a preluat deja catedra de patologie a Universităţii din Sheffield, pe care a părăsit-o după alţi patru ani pentru a-şi împărţi viaţa ştiinţifică între Oxford şi Cambridge. În timpul celui de-al doilea război mondial a fost numit consultant onorific în patologie în cadrul armatei, iar în 1944 s-a întors pe pămînturile natale ca profesor într-un schimb de experienţă. Printre onorurile pe care le-a primit de-a lungul vieţii se numără: Medalia Lister din partea Colegiului Regal al Chirurgilor, Medalia Berzelius din partea Societăţii Medicale Suedeze, Medalia Copley din partea Societăţii Regale şi Medalia de Medit din partea armatei SUA.

Citeşte mai multe despre:   londra,   scoala,   nobel,   premiul nobel,   universitatea,   zoom pe nobel,   fleming,   penicilina,   penicilinei,   florey,   penicilin

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Sonda spațială Voyager a detectat un „zumzet persistent” dincolo de sistemul nostru solar

Sonda spațială Voyager a detectat un „zumzet persistent” dincolo de sistemul nostru solar
Sonda spațială Voyager a detectat un „zumzet persistent” dincolo de sistemul nostru solar, potrivit unui studiu citat de CNN. Voyager 1 al NASA a fost lansată pe 5 septembrie 1977, de la Cape Canaveral,...

(P) PC Garage lansează propriul brand de carcase, AlphaGear by PC Garage

(P) PC Garage lansează propriul brand de carcase,  AlphaGear by PC Garage
Galerie Foto PC Garage, unul dintre cele mai mari magazine online de produse IT și electronice din România și în același timp un reper pentru toți cei pasionați de tehnologie, a anunțat lansarea AlphaGear – propria marcă...

IBM a creat cel mai mic și mai puternic microcip din lume

 IBM a creat cel mai mic și mai puternic microcip din lume
IBM a anunțat că a creat un cip de 2 nanometri, cel mai mic și mai puternic microcip dezvoltat până acum, relatează CNN. Majoritatea dispozitivelor care alimentează cipurile de computer folosesc astăzi...

Resturi dintr-o rachetă chineză vor cădea pe pământ în zilele următoare

Resturi dintr-o rachetă chineză vor cădea pe pământ în zilele următoare
Bucăți din racheta chineză Long March 5B vor cădea pe pământ în zilele următoare, scrie DPA.  Fizicianul Jonathan McDowell de la Centrul de Astrofizică Harvard & Smithsonian din Cambri...

Capsula SpaceX cu echipaj uman a andocat la Stația Spațială Internațională

Capsula SpaceX cu echipaj uman a andocat la Stația Spațială Internațională
Capsula SpaceX Crew Dragon, cu patru astronauți din trei țări la bord, a andocat la Stația Spațială Internațională (ISS), în această dimineață. Echipajul va rămâne în spațiu timp de ș...

Roverul Perseverance a produs oxigen pe Marte

Roverul Perseverance a produs oxigen pe Marte
Roverul Perseverance, aflat pe planeta Marte, a reușit să transforme dioxidul de carbon din atmosferă în oxigen, a anunţat NASA, scrie AFP. Demonstraţia a avut loc pe 20 aprilie iar NASA...

Microsoft vrea să achiziționeze o companie de inteligență artificială pentru 16 miliarde de dolari

Microsoft vrea să achiziționeze o companie de inteligență artificială pentru 16 miliarde de dolari
Microsoft ar putea cumpăra compania de inteligenţă artificială şi tehnologie de recunoaştere a vorbirii Nuance Communications pentru 16 miliarde de dolari, au declarat surse anonomie,...

NASA amână zborul elicopterului Ingenuity pe Marte

NASA amână zborul elicopterului Ingenuity pe Marte
NASA a amânat zborul elicopterului Ingenuity pe Marte, după ce un test al elicei s-a încheiat brusc, anunță Business Insider. Acesta a fost ultimul test major înainte de primul zbor al dronei, care inițial era...

Moment istoric: Nora Al-Matrooshi este prima femeie astronaut din Emiratele Arabe Unite

Moment istoric: Nora Al-Matrooshi este prima femeie astronaut din Emiratele Arabe Unite
Nora Al-Matrooshi face istorie în Emiratele Arabe Unite. Este prima femeie astronaut din ţară. Ea şi Mohammed Al-Mulla au fost selectaţi din peste 4.000 de candidaţi. Alături de Mohammed Al-Mulla (32 de ani)...

Facebook nu va notifica cei 533 de milioane de utilizatori ale căror date au fost expuse online

Facebook nu va notifica cei 533 de milioane de utilizatori ale căror date au fost expuse online
Facebook nu intenționează să anunțe utilizatorii care se numără printre cei o jumătate de miliard de persoane ale căror informații personale au fost postate pe un site web utilizat de hackeri, relatează...

Startup-ul Neuralink prezintă un video în care o maimuță cu cip în creier joacă jocuri video

Startup-ul Neuralink prezintă un video în care o maimuță cu cip în creier joacă jocuri video
Neuralink, startup-ul antreprenorului miliardar Elon Musk (foto), a lansat un video în care o maimuță joacă un joc video simplu, după ce i-a fost implantat un cip în creier, relatează Reuters. Videoclipul...

Cheltuielile globale IT vor crește cu 8,4% în acest an, la 4.100 de miliarde de dolari

Cheltuielile globale IT vor crește cu 8,4% în acest an, la 4.100 de miliarde de dolari
Companiile din întreaga lume vor cheluti 4,1 trilioane de dolari pe tehnologia informației anul acesta, în creștere cu 8,4% față de 2020, redobândind ritmul creșterii corporative dinainte de pandemia de...

Primul oraş pe Marte care va găzdui 250.000 de oameni

Primul oraş pe Marte care va găzdui 250.000 de oameni
Biroul de arhitectură ABIBOO a realizat planurile primului oraş de pe planeta Marte, materialele prime folosite la contrucţie provenind de pe suprafaţa acestei planete. Oraşul va putea găzdui 250.000 de oameni...

Facebook impune noi reguli de utilizare a platformei

Facebook impune noi reguli de utilizare a platformei
Platforma de socializare Facebook va notifica utilizatorii atunci când vor intra într-un grup care încalcă Standardele Comunităţii pentru a fi suficient informați. Schimbările vor fi lansate la...

Studiu: Unde se află apa de pe planeta Marte

Studiu: Unde se află apa de pe planeta Marte
Oamenii de știință au căzut de acord că pe planeta Marte se aflau râuri, lacuri, mări și oceane în urmă cu miliarde de ani. Însă acum cercetările de îndreaptă spre găsirea explicației dispariției...
Serviciul de email marketing furnizat de