Vărul pitic al elefanţilor

Descoperirea unui animal insectivor de mici dimensiuni, înrudit cu elefantul, în Tanzania, a făcut deliciul comunităţii ştiinţifice internaţionale, relatează AFP.

Descoperirea unui animal insectivor de mici dimensiuni, înrudit cu elefantul, în Tanzania, a făcut deliciul comunităţii ştiinţifice internaţionale, relatează AFP. Mamiferul, observat din întâmplare în Munţii Udzunwga, are dimensiunile unui iepure, cântăreşte 700 de grame, are nasul lung, picioare fusiforme şi face parte din categoria animalelor numite sengi, grup de mamifere africane neobişnuite, înrudite cu elefanţii, vacile de mare şi porcii termitelor. Cei doi cercetători, Galen Rathburn, de la Universitatea de Ştiinţe din California, şi Francesco Rovero, de la Muzeul de Istorie Naturală din Trento, Italia, spun că noul sengi, Rhynchocyon udzungwensis, este prima specie de mamifere de acest fel descoperită în ultimii 126 de ani, iar animalul este uimitor de mare pentru specia de insectivore din care face parte. El se hrăneşte cu furnici, viermi şi alte nevertebrate, pe care le prinde cu limba sa lungă. În 2006, Galen Rathburn a reuşit să efectueze un studiu şi să prindă patru speci­mene sengi pentru a le studia. Deşi i se spune “elefant” din cauza dimensiunilor şi a trompei, în urma cercetărilor a reieşit că mamiferul chiar este înrudit cu pachidermele, toate fiind descendente ale aceluiaşi strămoş din ordinul afroterienilor, apărut acum 100 de milioane de ani pe teritoriul Africii.

Omul hipopotam 

Un cercetător american s-a întors dintr-o expediţie în Africa pe care a efectuat-o îmbrăcat în costum de hipopotam, relatează Times Online. Dr. Brady Barr s-a infiltrat în comunitatea de hipopotami din sudul Parcului Naţional Luangwa, Zambia, îmbrăcat într-un costum cu schelet de metal înfăşurat în material blindat, cu forma unei femele hipopotam, creat de Institutul Smithsonian din Washington DC. Aceasta a fost singura posibilitate de a  studia pentru o emisiune televizată, cele mai feroce animale din Africa. Cecrcetătorul nu se află la prima încercare de infiltrare printre animale, în urmă cu un an, Barr s-a amestecat cu crocodilii de pe Nil, având un cap de crocodil fals şi o cuşcă de metal înveelită în pânză.

Leagăn al civilizaţiei şi pentru pisici

Cercetătorii americani au descoperit că pisicile domestice au luat naştere în “leagănul civilizaţiei” umane, scrie Science Daily. Studiul, efectuat de cercetători de la Universitatea din California, confirmă cercetările anterioare conform cărora zona Cornului Abundenţei, în Anatolia de Sud şi vestul Orientului Apropiat, este spaţiul în care trăiau strămoşii pisicilor din ziua de azi. “S-au descoperit mai mult de 200 de dereglări la pisicile din ziua de azi, multe la pisici de rasă pură. Sperăm că cei care cresc pisici vor folosi informaţiile descoperite de acest studiu pentru a evita introducerea noilor gene legate de probleme de sănătate”, a spus cercetătorul şef Leslie Lyons.

Interesul, pe primul loc

Cimpanzeii nu fac trocuri decât dacă primesc ceva mai bun în schimb, relatează AFP. Studiul arată că cimpanzeii practică trocul pen­tru a-şi schimba obiectele de valoa­re scăzută cu unele având valoare mai mare şi niciodată invers. Toţi cimpan­zeii care au luat parte la studiu au pre­ferat să dea un morcov, pe care nu îl plac prea mult, pe struguri, fruct foar­te dezirabile pentru ei.

Cârtiţe insensibile

Oamenii de ştiinţă au descoperit că în cazul cârtiţelor, durerea provocată chimic nu are efectul scontat, re­latează Nature. Animalele reac­ţi­o­nea­ză normal durerii provocate meca­nic, de exemplu atunci când sunt înţe­pate cu acul, dar nu simt contactul cu sti­muli precum acidul sau substanţele din ardeiul iute, iar pielea lor nu devine mai sensibilă la contactul cu obiecte fier­binţi, deşi reacţionează la căldură la fel ca alte mamifere. Descoperirea ar pu­tea veni în folosul medicinii, ajutând oa­menii care suferă de disconfort cronic.

Cameleonii se îmbracă de gală, nu de război, şi o fac pentru atenţia femelelor

Un studiu efectuat asupra came­leonilor arată că aceştia îşi schimbă culoarea pentru a atrage femelele şi pentru a impresiona duşmanii, relatează ediţia online a ziarului britanic Telegraph. Contrar teoriei conform căreia cameleonii şi-ar schimba nuanţele pielii pentru a se camufla, cercetările arată că diferitele specii ale acestei reptile îşi schimbă culorile în nuanţe precum roz, albastru, roşu sau portocaliu doar pentru a fi “strălucitori” în ochii femelelor. Deoarece aceste schimbări sunt rapide, într-o sutime de secundă, animalul îşi poate permite să treacă de la o culoare la alta fără ca prădătorii să observe acest lucru, spun cercetătorii. Studiul, efectuat de  Dr Devi Stuart-Fox  de la Universitatea din Melbourne şi Adnan Moussalli de la Universitatea din Kwazulu Atal, Africa de Sud, a implicat cerce­tarea schimbării culorii pielii unui cameleon aflat în “duel” pe o cracă împreună cu un alt mascul. Oamenii de ştiinţă au descoperit că schimbarea bruscă a înfăţişării este constant asociată cu utilizarea culorilor ca semne sociale pentru alţi cameleoni.