Un recent studiu al cercetătorilor americani a relevat faptul că în rândul vedetelor pop/rock care au o carieră solo de succes se înregistrează o rată a mortalităţii dublă faţă de cele ce evoluează în trupe celebre. O altă concluzie a aceluiaşi studiu este că vedetele decedate în urma consumului excesiv de alcool şi droguri par să fi avut o copilărie şI o adolescenţă marcate de lipsuri şi violenţe.
Statistici. Oamenii de ştiinţă au analizat viaţa şi cariera unor vedete rock şi pop din Europa şi SUA apelând la un eşantion format din 1489 de persoane. Studiul a fost efectuat pe o perioadă de 50 de ani, între 1956, când s-a produs “explozia Regelui Rock'n'Roll” -ului, Elvis Presley, şi 2006. Performanţele subiecţilor au fost calculate pe baza analizei unor clasamente internaţionale şi a unor Topuri cu 40 de poziţii din diferite ţări , alcătuite în perioada respectivă. Detalii despre viaţa personală şi copilăria subiecţilor au fost culese din site-uri muzicale sau cu caracter biografic, biografii oficiale şi antologii de specialitate. În perioada efectuării studiului s-au înregistrat 137 de decese în rândul vedetelor rock , reprezentând 9,2 % din numărul total de decese. Vârsta medie a victimelor a fost de 45 de ani, în cazul vedetelor din SUA, şi de 39 de ani, în cazul celor din Europa. Specilaiştii au obsertvat că pe “ bătrânul continent” decalajul dintre durata medie de viaţă a oamenilor obişnuiţi şi cea a vedetelor pop/rock a crscut în ritm susţinut timp de 25 de ani de la conscrarea celor din urmă, după care diferenţa a început să scadă.
“Singurătatea” ucide. În rândul muzicienilor pop şi rock care au ales o carieră solistică s-a înregistrat o rată a mortalităţii aproape dublă faţă de cei care evoluau în cadrul unor trupe: 9,8% faţă de 5,4% în Europa, respectiv 22,8% faţă de 10,2% în Statele Unite. Savanţii au constatat în cazul vedetelor ce evoluează în trupe colegii le pot ajuta să lupte mai eficient împotriva unor acţiuni cu caracter autodistructiv precum consumul de alcool sau cel de droguri. În timp ce vârsta vedelor şi sexul vedetelor nu influenţează durata de viaţă, apartenenţa rasială pare să joace un rol important, artiştii care nu sunt albi prezentând un risc sporit de a deceda prematur. Paradoxal, însă, după anul 1980, speranţa de viaţă a început să crească în cazul vedetelor ce evoluează solo. Aproape 50% dintre vedetele ce au decedat în urma consului de droguri, al celui de alcool sau a unor acte de violenţă s-au confruntat, în coplilărie, cu un factor comportamental negativ. În timp ce, în cazul deceselor datorate altor cauze, procentajul a scăzut la 25%.
Riscuri. Visul de deveni o vedetă pop/rock îi poate ajuta pe adolescenţi sau pe tineri să scape de amintirile despre o copilărie nefericită. Pe de altă parte, însă, unele dintre “tabieturile” unor vedete îi pot îndemna spre adoptarea unui comportament plin de riscuri sau care le poate pune pericol sănătatea. Potrivit autorilor studiului, stilurile de viaţă al vedetelor pop sau rock sunt cel mai des imitate de tineri, care speră ca astfel vor putea dobândi, la rândul lor, statutul respectiv. Sporirea numărului de emisiuni şi seriale tv ce au drept protagonişti tinere vedete, precum şansele de a le viziona pe Internet, au făcut ca tendinţa fanilor de a-şi imita idolii să atingă cote inimaginabile. Oamenii de ştiinţă recomandă tinerilor să considere consumul de droguri sau cel de alcool, precum şi excesele sexuale, drept importanţi factori de risc ce le pot scurta sensibil viaţa, în loc să le considere drept “simboluri ale succesului”.