Verdict: crimă!

Cum va afecta pe termen lung mareea de petrol din Golful Mexicului, creată după explozia platformei petroliere Deepwater Horizon? Din păcate, au trecut cinci săptămâni şi nimeni nu a găsit răspunsul complet. Nici măcar americanii, care au catalogat această catastrofă ca fiind cea mai mare nenorocire ecologică din istoria Statelor Unite.

„În Golful Mexic se scurge mai mult petrol decât în orice alt moment al istoriei noastre. Acest lucru înseamnă că există mai mult petrol" decât la mareea neagră provocată de naufragiul navei Exxon Valdez în Alaska în 1989, a declarat săptămâna trecută Carol Brow­ner, consilierul pe probleme de mediu al lui Barack Obama. Fauna şi flora din zona golfului sunt cu atât mai expuse dezastrului cu cât, an de an, zona este constant „spălată" de reziduurile fertilizatorilor folosiţi pe terenurile agricole din sudul Statelor Unite.

Efectele imediate ale dezastrului din această primăvară se văd pe toate canalele media. O analiză publicată pe pagina online Bloomberg.com arată că piaţa petrolului dă semne că preţul barilului va creşte în urma dezastrului şi va determina o creştere puternică a cheltuielilor destinate exploatărilor offshore şi a celor la mare adâncime.

Potrivit unor estimări date publicităţii la începutul săptămânii, cele aproximativ 60.000-94.000 de tone de petrol deversate până acum s-au întins pe o rază de peste 300 de kilometri de la puţul deteriorat, Mexicul şi cel puţin patru state americane fiind afectate (Louisiana, Mississippi, Alabama şi Florida). Şi nu este o pată unitară, ci sunt câteva sute de pete mai mici, care îşi pot schimba forma şi se pot deplasa în orice direcţie în care bate vântul. Deşi directorul general al British Petroleum a anunţat că aproximativ 10.000 de barili (1.600.000 de litri) sunt recuperaţi zilnic cu ajutorul unui dispozitiv instalat pentru captarea petrolului, plajele turistice din nord-vestul Floridei, litoralul mexican, delta fluviului Mississippi, mlaştinile şi smârcurile, rezervaţiile şi parcurile naţionale, flora şi fauna sunt în pericol.

În pericol se află circa 600 de specii marine şi terestre din zona golfului, între care amintim lamatinul (erbivor acvatic asemănător cu foca), tonul cu aripioare albastre, sargasa (algă brună), crevetele, delfinul, balena, ţestoasa de apă, coiotul şi multe altele. Mexicanii, deşi nu se grăbeau zilele trecute să asocieze petele de petrol cu reducerea, de pe plajele lor, a exemplarelor de ţestoase lara, au început să efectueze controale disperate ale prezenţei de hidrocarburi în apele teritoriale.

Petrolul a ajuns la insulele din largul statelor Mississippi şi Alabama, de aceea a fost necesară ridicarea, cu pecădere în zonele protejate prin lege, a unor bariere care să ţină la distanţă ţiţeiul „migrator". Pe malurile stâncoase ale re­zervaţiei de pelicani de pe Insula Queen Bess (Louisiana), petrolul a acoperit penajele a zeci de păsări. Voluntari, organizaţii ecologice şi oameni de ştiinţă au pus la dispoziţia pelicanilor un centru de reabilitare din Fort Jackson. Aici, îna­ri­patele sunt spălate cu un detergent special şi multă apă caldă, apoi sunt acoperite cu pături şi uscate. Puţini pelicani au însă norocul de a fi salvaţi, spune medicul veterinar Sharon Taylor, îngrijorat de numărul prea mic de voluntari care se ocupă de prinderea păsărilor în vederea îngrijirii.

Dintre toate speciile de păsări afectate de petele de petrol, pelicanul a atras cea mai mare atenţie. El a mai fost o dată sacrificat de om în anii '60, când pesticidele folosite în exces în agricultură l-au izgonit din căminul său. În 1968, autorităţile din Louisiana au adus dintr-o rezervaţie din Florida mai multe exemplare de pelican brun pentru a repopula Insula Queen Bess şi alte două locaţii din sudul statului. Programul de repopulare s-a dovedit un succes, astfel că, în 2009, această pasăre a fost retrasă oficial de pe lista speciilor pe cale de dispariţie. Acum, pelicanii trăiesc un nou calvar, care nu le afectează doar corpurile, ci şi sursa de hrană: consumul de peşti îmbibaţi cu petrol va duce la moartea păsărilor, avertizează cercetătorii.