Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Două manuscrise şi o carte ale lui Jules Verne vor fi trimise in spaţiul cosmic peste trei luni, intr-o navă-robot europeană, numită după celebrul autor francez. Aceasta va parcurge 400 de kilometri pe orbita Pămăntului pănă la Staţia Spaţială Internaţională (ISS) .
Două manuscrise şi o carte ale lui Jules Verne vor fi trimise in spaţiul cosmic peste trei luni, intr-o navă-robot europeană, numită după celebrul autor francez. Aceasta va parcurge 400 de kilometri pe orbita Pămăntului pănă la Staţia Spaţială Internaţională (ISS) . Cartea, care va intra in biblioteca staţiei spaţiale, este o ediţie dublă a scrierilor "De la Pămănt la Lună" şi "In jurul Lunii". Preţioasele obiecte, provenite dintr-o bibliotecă din oraşul Amiens, din nordul Franţei, vor fi protejate de folii de plastic, cu menţiunea "a nu se deschide". Pe lăngă acestea işi vor găsi locul in călătoria in cosmos şi o hartă a cerului desenată de Jules Verne şi note despre "distanţele in astronomie".
Naveta spaţială, aparţinănd Agenţiei Spaţiale Europene, are misiunea de a aproviziona astronauţii de pe ISS, apoi va fi incărcată cu reziduurile de la staţie şi trimisă spre Pămănt, ea urmănd să fie arsă in atmosferă la intoarcere. Cele două manuscrise vor reveni o dată cu schimbarea astronauţilor de la staţia spaţială.
Ideile vizonare ale lui Jules Verne se regăsesc in cărţile scrise de acesta in secolul XIX, şi-au pus amprenta asupra imaginaţiei multor generaţii ce au crescut citindu-le. Visele sale despre cucerirea spaţiului au ajuns realitate prin dezvoltarea extraordinară a zborurilor spaţiale in ultimii 50 de ani.
Un nou Pămănt
Astronomii de la NASA au descoperit posibilitatea "naşterii" unei noi planete, asemănătoare Pămăntului. Aceştia au observat formarea unui inel de praf in jurul unei stele din sistemul HD 113766, aflată la 424 de ani-lumină de Terra. Inelul, destul de mare pentru a crea o planetă de mărimea lui Marte, se află chiar in zona sistemului care ar putea crea planete de rocă pe care să existe apă. Avănd o vechime de 10 milioane de ani, "timpul acestui sistem pentru a crea un Pămănt este foarte bun dacă sistemul ar fi fost prea tănăr, inelul ar fi fost plin de gaz şi n-ar fi putut forma decăt o planetă gazoasă precum Jupiter", a spus dr. Carey Lisse, de la Laboratotul de Fizică Aplicată al Universităţii Johns Hopkins, SUA, pentru Science Daily. dr. Lisse crede că mediul, locul şi momentul sunt perfecte pentru a se naşte un nou Pămănt.
Citește pe Antena3.ro
Fisuri depistabile in spaţiu
O echipă de cercetători din Iowa a creat o nouă tehnologie de depistare mai rapidă a fisurilor din carcasele navetelor spaţiale, provocate de impactul cu diverse corpuri din spaţiu, precum meteoriţii de mici dimensiuni. Pentru a soluţiona cererea venită din partea NASA in privinţa acestei probleme, echipa a propus dezvoltarea unui senzor care poate găsi fisurile ce provoacă scurgerile de oxigen din navă, prin detectarea vibraţiilor produse de invelişul acesteia la pierderea de aer. Acesta este conectat la un computer care analizează direcţia din care provine scurgerea de aer. "Proiectul a mers bine. Am creat un senzor ieftin, care funcţionează in cadrul unui sistem bine pus la punct", a declarat directorul echipei, Dale Chimenti.
QUID, VALUTA PENTRU SPAŢIU
In viitor, turismul spaţial nu va insemna doar o scurtă plimbare pe orbita Pămăntului. Oamenii vor călători in voie de pe-o planetă pe alta, ba chiar işi vor face concedii şi cumpărături in spaţiu. Deşi ne mai despart mulţi ani de acele vremuri, oamenii de ştiinţă n-au vrut ca viitorul să ii prindă nepregătiţi şi au inventat deja moneda ce va fi folosită in călătoriile interplanetare, informează BBC. Aceasta a fost botezată Quid (Quasi Universal Intergalactic Denomination) şi a fost special concepută fără extremităţi ascuţite sau chimicale ce le-ar putea face rău utilizatorilor. Iniţiativa este "interesantă", a apreciat pentru BBC profesorul George Fraser de la Universitatea din Leicester.
Schimbări in strălucirea Universului
Strălucirea exploziilor solare prin care astronomii măsoară modul in care Universul s-a extins şi-a modificat valoarea medie, informează The New Scientist. Una din analizele derivate din această măsurătoare este legată de mai buna inţelegere a felului in care materia neagră işi face simţite efectele asupra spaţiului cosmic. Media strălucirii exploziilor solare din Univers a fost pănă acum considerată o constantă, insă studii noi demonstrează că exploziile in universul timpuriu erau mult mai strălucitoare in medie decăt cele care au loc astăzi. Una din consecinţele directe ale acestui fapt este că studierea materiei negre devine mai dificilă.
Climat "tropical" ingheţat
Cea mai mare dintre lunile lui Saturn, Titan, are un climat ce poate fi caracterizat ca fiind replica "ingheţată" in oglindă a climatului tropical de pe Terra. Deşi temperaturile de pe satelitul lui Saturn pot ajunge şi la - 134 de grade C, ploile de metan şi dunele de gheaţă acoperă chiar şi cele mai aride părţi ale planetei, informează Science Daily, citănd cercetările unei echipe de la Universitatea din Chicago. "Are toate aceste lucruri care sunt asemănătoare cu cele de pe Terra. In acelaşi timp, este străin şi nefamiliar", a declarat Roy Pierrehumbert, profesor la Universitatea din Chicago.
