Browsere în web 2.0

INTERNET  ●  O nouă eră în www
Google intenţionează ca prin browserul Chrome să ofere, pe termen lung, o platformă care să depăşească definiţia clasică a browserului şi să
se comporte ca o alternativă la cît mai multe aplicaţii desktop care vor fi înlocuite treptat cu aplicaţii web.

INTERNET  ●  O nouă eră în www
Google intenţionează ca prin browserul Chrome să ofere, pe termen lung, o platformă care să depăşească definiţia clasică a browserului şi să
se comporte ca o alternativă la cît mai multe aplicaţii desktop care vor fi înlocuite treptat cu aplicaţii web.

Imediat cum a fost lansat Chrome pe piaţă, a fost suficient pentru a se redeschide “războiul browserelor”, pentru a se vorbi despre şubrezirea dominaţiei Internet Explorer-ului (IE), browserul Microsoft. Această lansare a avut loc în contextul în care se pregăteşte lansarea versiunii 8 a IE, aflat deja în stadiul beta, în timp ce Mozilla a făcut acest pas cu versiunea 3 a browserului său, Firefox, ocupantul locului secund în funcţie de numărul de utilizatori.

PRIMA ATINGERE. Chrome elimină meniurile, toolbar-urile şi îl pune pe utilizator în faţa unei pagini aerisite în care nu trebuie decît să tipărească ceea ce îl interesează, într-o casetă universală, fie că e vorba despre o pagină web, fie că e vorba despre cuvinte după care să se facă o căutare pe internet prin intermediul unui motor de căutare, motor a cărui alegere este făcută de utilizator la începutul utilizării browserului. Tab-urile, adică ferestrele deschise, sînt cel mai uşor de manipulat dintre toate browserele. Poziţionate în partea de sus a ferestrei, se poate jongla cu uşurinţă cu ele, prin drag-and-drop, un tab putînd fi, de exemplu, “tras” într-o fereastră nouă. Ca fapt divers, prin această funcţie, tab-urile deschise în Firefox pot fi transferate în Chrome, dar nu şi invers. Un neajuns uşor de remarcat ar fi acela ca în situaţia în care deschizi foarte multe tab-uri, dimensiunea acestora se micşorează atît de mult, încît la un moment dat devin foarte greu de gestionat. Modul de navigare incognito, în care nu sînt salvate urmele navigării, descărcarea fişierelor care nu se mai face cu deschiderea de noi ferestre sau executarea separată a conţinutului tab-urilor deschise în aceeaşi fereastră, astfel încît o aplicaţie încheiată cu eroare să nu afecteze restul activităţii, sînt cîteva din noutăţile uşor de detectat ale noului browser.

TESTE. Două dintre principalele criterii cărora browserele trebuie să le acorde cît mai mare importanţă sînt timpul în care încarcă paginile web construite cu tehnologie JavaScript şi în ce măsură sînt solicitate resursele calculatorului. Creatorii Chrome au anunţat că acest nou produs este de multe ori mai rapid decît competitorii la încărcarea conţinutului JavaScript. A urmat reacţia Mozilla, care a anunţat că Firefox a dat rezultate cu 28% mai bune decît Chrome la acest capitol. Rezultatele celor trei browsere, IE, Firefox şi Chrome, diferă la acest capitol în funcţie de sursa testelor. Microsoft se poate considera ameninţată şi pe un alt domeniu, o dată cu această lansare. Este vorba despre tehnologia web Silverlight, pe care o promovează ca o alternativă la JavaScript. Felul în care se va decide care tehnologie va fi folosită cu preponderenţă în realizarea aplicaţiilor web va depinde în mare măsură de capacitatea browserelor, deci a intermediarului între utilizator şi aplicaţie, de a face cît mai accesibile produsele realizate cu o platformă sau alta. Lansarea Chrome oferă în mod clar un avantaj pentru JavaScript.

Securitate

Google a oferit detalii despre două vulnerabilităţi critice din sistemul Chrome pe care susţine că le-a înlăturat. Vulnerabilităţile ar fi permis unui atacator să execute programe arbitrare pe computerul unui utilizator al browserului. Alte aspecte reparate vizau faptul că introducerea expresiei “about:%” putea duce la blocarea calculatorului sau înlăturarea posibilităţii ca desktopul să fie implicit mediul de descărcare a fişierelor, pentru a se evita rularea de programe nedorite.