Creierul artificial, în 10 ani

O dată cu progresul tehnologic, inte­ligenţa artificială a ieşit din romanele şi filmele Sci-Fi şi a devenit parte din viaţa de zi cu zi a fiecărui individ. Câteva exemple cunoscute sunt roboţii antropomorfi, programele de jucat şah, calculatoarele cu care poţi dialoga într-un limbaj similar celui uman şi programele de traducere automată sau de găsire a informaţiei pe internet.

Însă de departe cel mai important şi ambiţios proiect care implică inte­li­genţa artificială este Blue Brain Project, un proiect ce deţine unul dintre cele mai puternice sisteme informatice din lume, având 10.000 de procesoare. Acesta permite cercetarea mult mai amănun­ţită a funcţiilor şi proceselor cerebrale, precum şi replicarea acestora.

Recent, în cadrul conferinţei internaţionale TED 2009 (Technology, Entertainment, De­sign) din Oxford, şeful proiectului, Henry Markram, a declarat că se află într-o fază foarte avansată cu simulările unor părţi ale creierului, toate încununate de succes.

Potrivit news.bbc.co.uk, până în pre-zent, informaţiile despre sistemul de funcţionare a creierului au fost foarte vagi şi puţine, însă acum, prin utilizarea modelului digital, oamenii de ştiinţă vor putea rula simulări ale creierului la nivel molecular, descifrând astfel modurile de gândire, mecanismele percepţiei şi ale memoriei. De asemenea, se speră ca, o da­tă cu aceste noi metode de analizare a creierului, să se descopere de ce unele zone din creier nu funcţionează corect şi ce determină apariţia unor boli sau afec­ţiuni cum ar fi autismul, schizofrenia şi depresiile. Profesorul îşi exprimă însă şi rezervele privind proiectul, spunând că evoluează cu o rapiditate ieşită din co­mun, şi se declară chiar îngrijorat de unele aspecte.


DE LA ŞOBOLAN LA OM
Proiectul a început prin a modela 10.000 de neuroni şi 30 de milioane de conexiuni sinaptice ce formează neocortexul de mamifer (şobolan). Această par­te a creierului unui mamifer a fost aleasă pentru structura sa eterogenă ce constă în mai multe tipuri diferite de sinapse şi canale. "Nu are nici un rost să visezi la mo­delarea creierului dacă nu poţi să-i faci o copie", a spus Markram.

Prin testări repetate, simularea a fost adusă până la punctul în care a rezultat acelaşi comportament precum zona reală. "Nu e imposibil să construim un creier uman şi o vom face cam în 10 ani. Iar când o să reuşim, o să trimitem o hologramă la următoarea ediţie a TED, să ne reprezinte", a încheiat profesorul.

Sistemul informatic utilizat în cadrul proiectului Blue Brain este format din cinci rafturi conţinând 2.000 de procesoare fiecare şi are o performanţă teore­tică de 360 TFLOPS (10a12 FLOPS). FLOPS este o unitate de măsură pentru performanţă. Supercomputerul utilizează ju­mă­tate din toată ener­gia consumată de de­par­tamentul IT al Şcolii Federale Poli­teh­nice din Lausanne, locul de derulare.