Diamante din tequila albă

Oamenii de ştiinţă mexicani au obţinut cristale de diamante prin procesarea băuturii naţionale, tequila, informează AFP. Cercetătorii au descoperit că vaporii fierbinţi de tequila albă pot fi depuşi sub formă de strat pe o bază din oţel inoxidabil pentru a forma o peliculă de diamant.

Cristalele, deşi sunt prea mici pentru a fi utilizate la confecţionarea bijuteriilor, pot fi folosite ca detectoare de radiaţii sau pentru instrumente de tăiat armături. Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Autonomă Naţională din Mexic (UANM) au început studiile de obţinere a diamantelor sintetice în urmă cu 13 ani. Treptat, ei au descoperit că pot crea în laborator diamante din substanţe lichide, folosind 40% etanol şi 60% apă. Potrivit cercetatorilor, această componenţă a lichidului este similară cu proporţiile utilizate la prepararea băuturii spirtoase tequila. "Într-o zi am cumpărat o sticlă de tequila ieftină şi am testat băutura în  condiţii similare experimentate în cazul amestecului de etanol şi apă. Am obţinut rezultate pozitive", a anunţat Miguel Apatiga, cercetător la UANM. El a explicat că primul pas constă în încălzirea băuturii până când lichidul se transformă în vapori. "Moleculele de gaz sunt apoi sparte în particule foarte mici şi supuse ulterior, unei temperaturi de circa 800şC." Procedeul de creare a peliculelor de diamant este foarte costisitor şi dificil de efectuat, acestea fiind obţinute în urma vaporizării unui material organic şi a controlării ulterioare a modului de cristalizare a atomilor de carbon pe suprafaţa destinată formării peliculei. Potrivit cercetătorilor, aceste diamante vor putea fi folosite ca înlocuitor al siliconului utilizat pentru chipurile computerului viitorului.

Costuri ridicate pentur LHC

Reparaţiile pentru cel mai mare accelerator de particule din lume vor costa aproximativ 17 milioane de euro, informează Associated Press. Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN) a anunţat recent că reparaţiile vor fi încheiate abia la începutul lunii iunie a anului viitor, punerea în funcţiune a acceleratorului fiind estimată a fi efectuată abia aproape de mijlocul verii. Deoarece acceleratorul este construit să funcţioneze eficient la temperaturi extrem de scăzute, oamenii de ştiinţă de la CERN au nevoie de timp pentru a-l răci treptat în vederea stabilirii reparaţiilor necesare şi a estimării reale a costurilor necesare pentru aceastea. Potrivit purtătorului de cuvânt al CERN, James Gillies, toate cheltuielile vor fi suportate de bugetul organizaţiei, fără a fi implicate costuri suplimentare.

MILIARDE DE CALCULE PE SECUNDĂ
Cercetătorii americani de la Laboratorul Naţional Oak Ridge din statul Tennessee au creat un supercomputer care este de 55.000 de ori mai rapid decât un sistem computerizat obişnuit, informează Associated Press, preluată de site-ul msnbc.com. Computerul, denumit Jaguar, poate efectua un cvadrilion de calcule matematice pe secundă, fiind al doilea după cel utilizat pentru cercetarea secretă a tehnologiei armelor nucleare de la Laboratorul Naţional din Los Alamos, New Mexico. Jaguar, al cincilea supercomputer din lume din punct de vedere al vitezei de calcul, a fost recent îmbunătăţit pentru a obţine performanţa de 1,3 petaflopi (abilitatea de a efectua 1.000 de trilioane de calcule pe secundă – n.r.), atingând astfel o viteză maximă de calcul de 1,64 petaflopi. Supercomputerul va fi utilizat pentru activităţi precum cercetarea materiei cosmice care nu poate fi observată cu ochiul liber, obţinerea energiei alternative şi investigarea schimbărilor de temperatură în procesul de încălzire globală.

Dotare de ultimă oră pe ISS

După ce s-a conectat cu succes de Staţia Spaţială Internaţională, naveta americană Endeavour urmează să îndeplinească aici o misiune de două luni. Astronauţii vor instala două cabine de dormit, un echipament pentru exerciţii fizice, o a doua toaletă, două noi cuptoare pentru încălzirea hranei, un frigider pentru alimente şi băuturi, precum un congelator şi un cuptor destinate experimentelor ştiinţifice. Astronauţii au adus cu ei de pe Pământ şi un sistem de reciclare a urinei în apă potabilă, denumit "regenerator de apă", care reprezintă o etapă importantă pentru trecerea la o generaţie nouă de sisteme similare, care vor putea fi folosite în viitor în expediţiile umane pe Lună sau pe Marte.

Zece ani de misiuni spaţiale

În urmă cu două zile, Staţia Spaţială Internaţională (ISS) a împlinit frumoasa vârstă de zece ani. ISS i-a succedat staţiei spaţiale ruseşti Mir, dezmembrată în spaţiu în martie 2001, după 15 ani de activitate, din cauza uzurii fizice şi morale a tehnologiei prezente la bordul ei. Proiectul ISS a debutat pe 20 noiembrie 1998, o dată cu lansarea pe orbită a primului modul Zaria, construit de ruşi şi finanţat de americani. Europa este unul dintre participanţii importanţi la construcţia ISS, prin laboratorul Columbus, navetele cargo complet automatizate ATV şi naveta spaţială Ariane 5.

Spionaj tehnologic

"Aşa-zisa poveste referitoare la faptul că statul chinez ar fi sustras tehnologie spaţială de la Statele Unite este o pură invenţie", a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe. Reacţia Beijingului a venit în urma unui denunţ al unui om de ştiinţă american de origine chineză, potrivit căruia China ar fi obţinut de la acesta tehnologie spaţială şi militară din SUA. Shu Quan-Seng, directorul unei companii producătoare de înaltă tehnologie, a pledat vinovat la trei capete de acuzare în faţa unui tribunal federal din Norfolk. El a recunoscut că între 2003 şi 2007 a furnizat Chinei informaţii despre un sistem de motor criogenic în vederea utilizării acestuia pentru lansatoare dintr-o bază situată la sud de regiunea chineză Hainan.